Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

„Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului Gutău nu există”

Exclusivitate/Tribunalul Alba Iulia a motivat hotărârea în cazul Gutău-Dicu

VOCEA VÂLCII vă prezintă, în exclusivitate, motivarea hotărârii Tribunalului Alba Iulia în cazul Gutău – Dicu. Văreamintim că totul a început de la defularea unui om de afaceri controversat, dovedit că a avut cândva probleme de naturăpsihică , Crinu Popescu – ROVIMET, care, în data de 28 iunie 2006, a bătut la ușa DNA pentru a-i denunța pe viceprimarul Nicolae Dicu și pe primarul Mircea Gutău de comiterea unei presupuse infracțiuni de luare de mită. Autodenunțul a fost conceput împreunăcu procurorii DNA, și, în principal, delatorul îi acuza pe cei doi edili că , pentru eliberarea unui certificat de urbanism, aceștia i-au pretins suma de 50.000 euro.

Așa cum noi am susținut încă de la început, în ceea ce-i privește pe primarului Mircea Gutău și pe vicele Nicolae Dicu, nu se poate vorbi despre luare de mită. Magistrații ardeleni au demontat, în baza probelor, toate argumentele DNA și ale delatorului Crinu Popescu. Pe parcursul procesului, avocații au demonstrat reaua credințăa lui Crinu, care împins de interese locale, a pus la cale mascarada care l-a ținut pe Mircea Gutău departe de primărie timp de 4 luni.

SENTINTA PENALĂ NR. 182/2007 Sentința publică din 18 iunie 2007

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cornelia Mureșan – judecă tor

Anișoara Cioica – grefier

Parchetul Național Anticorupție – Direcția Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia este reprezentat prin procuror Stelian Cioca

 

Pe rol se aflăpronunțarea în cauza penalăpe inculpații:

1. Gutău Mircia, trimis în judecatăprin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția NaționalăAnticorupție – Secția de Combatere a Corupției, în dosar nr. 126/P/2006, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 Cod Penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și

2. Dicu Nicolae, trimis în judecatăprin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția NaționalăAnticorupție- Secția de Combatere a Corupției, în dosar nr. 126/P/2006, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 20 Cod Penal rap. la art. 254 alin. 1 Cod Penal și la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Se constatăcă mersul dezbaterilor și concluziilor părților au fost consemnate în închiderea de amânare a pronunțării din data de 11.06.2007, care face parte integrantădin prezenta sentință.

 

Tribunalul

Asupra cauzei penale de Față ;

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția NaționalăAnticorupție – Secția de combatere a corupției, din data de 27 iulie 2006 au fost trimiși în judecatăinculpații Gutău Mircia și Dicu Nicolae și s-a solicitat tragerea la răspundere penalăa acestora pentru săvârșirea infr. prev. de art. 254 al. 1 Cod Penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 (inc. Gutău) și art. 26 Cod Penal rap. la art. 254 al. 1 Cod Penal și la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (inc. Dicu).

În motivarea actului de sesizare a instanței se reține ca stare de fapt că inculpatul Gutău Mircia, în calitate de primar al municipiului Rm. Vâlcea, a pretins în perioada aprilie-iulie 2006 de la denunță torul Popescu Constantin, atât direct, cât și prin intermediul inculpatului Dicu Nicolae suma de 50.000 euro, redusăulterior la 40.000 euro, în scopul îndeplinirii unui act ce intra în sfera atribuțiilor sale de serviciu, respectiv emiterea unui certificat de urbanism în condițiile solicitate de persoana interesată, iar coinculpatul Dicu Nicolae, în perioada aprilie-iulie 2006, pe de o parte, l-a ajutat, prin explicitarea solicitărilor, pe inculpatul Gutău Mircia săpretindăde la Popescu Constantin suma de 50.000 euro, redusăulterior la 40.000 euro, în scopul îndeplinirii unui act ce intra în sfera atribuțiilor de serviciu ale autorului infracțiunii, respectiv emiterea unui certificat de urbanism în condițiile solicitate de persoana interesatăși care, pe de altăparte, a și primit, pentru sine și pentru autorul infracțiunii suma totalăde 25.000 euro.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În actul de sesizare, se reține următoarea stare de fapt:

În perioada aprilie-iulie 2006, inculpatul Gutău Mircia, având calitatea de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, a pretins de la denunță torul Popescu Constantin, acționar majoritar al SC ROVIMET SA, suma totalăde 50.000 euro, atât în mod direct, cât și prin intermediul inculpatului Dicu Nicolae, viceprimar al municipiului Rm. Vâlcea, acesta din urmăprimind efectiv de la denunță tor suma de 25.000 euro, pentru a-l ajuta săobținăun certificat de urbanism vizând un teren situat în municipiul Rm. Vâlcea, proprietatea SC ROVIMET SA, în baza unei înțelegeri anterioare dintre cei doi inculpați, o parte din suma primităde la Popescu Constantin urma a-i fi remisă, prin intermediul lui Dicu Nicolae, primarului Gutău Mircia, întrucât, în această calitate, acesta din urmăavea, printre atribuțiile de serviciu, și emiterea unor acte de natura celui solicitat de că tre denunță tor.

Prin denunțul formulat la data de 28.06.2006 (f.27-29), numitul Popescu Constantin a solicitat efectuarea de cercetări Față de Gutău Mircia și Dicu Nicolae, primarul și, respectiv, viceprimarul municipiului Rm. Vâlcea.

Din declarațiile date organelor de urmărire penalăde că tre denunță torul Popescu Constantin (f.30-34), precum și din documentația obținutăde la Primăria Rm. Vâlcea au rezultat următoarele aspecte:

La data de 2.12.2005, SC ROVIMET SA, societate la care denunță torul este acționar majoritar, a cumpărat de la Ionescu Radu un teren în supraFață de 280 m.p., situat în municipiul Rm. Vâlcea, str. Cerna nr. 6, jud. Vâlcea. Anterior efectuării tranzacției, cumpărătorul a solicitat vânzătorului obținerea unui certificat de urbanism în care săse menționeze posibilitatea edifică rii de construcții pe terenul respectiv, scopul achiziționării fiind acela al construirii unei clădiri pe mai multe nivele, cu destinația birouri.

În consecință, Ionescu Radu, prin mandatar Ionescu Elena, a obținut de la Primăria Rm. Vâlcea certificatul de urbanism nr. 1731/29344/26.09.2005 (f. 167-175), în care, la rubrica „regimul tehnic” a fost menționat procentul de ocupare al terenului (P.O.T.) de 80%, coeficientul de utilizare al terenului (c.u.t.) de 0,93, regimul maxim de înălțime de 4 nivele, respectiv P+3E, precum și aliniamentul eventualelor clădiri propuse, care urma a fi cel existent.

După cumpărarea terenului menționat, SC ROVIMET SA a solicitat Primăriei Rm. Vâlcea un nou certificat de urbanism, în vederea obținerii unei autorizații de construcție. Prin certificatul de urbanism nr. 2274/40725/23.12.2007 (f.176-181) s-a stabilit următorul regim tehnic: P.O.T. 80%, c.u.t. o,93, înălțimea maximăconform art. 31 al. 1 din H.G. nr. 525/1996, respectiv maxim două nivele peste înălțimea celei mai înalte clădiri învecinate, precum și aliniamentul clădirii propuse, prin raportare la o construcție existentă, aparținând SC BOROMIR SA.

La scurt timp După emiterea acestui certificat de urbanism, denunță torul – la indicațiile martorului Toma Florin (f.40-41), care avusese o discuție cu inculpatul Gutău Mircia, în care acesta arătase că nu va fi de acord cu efectuarea unei construcții în condițiile solicitate de SC ROVIMET SA – s-a deplasat personal la sediul Primăriei Rm. Vâlcea, unde, la solicitarea sa de a i se elibera un certificat de urbanism conform celui emis pe numele lui Ionescu Radu, Gutău Mircia a evidențiat faptul că terenul se aflăîn centrul orașului și că este dificil ca ulterior săsemneze o autorizație de construcție în regimul solicitat. denunță torul Popescu Constantin a precizat că inculpatul Gutău Mircia, în urma reliefării dificultăților în emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de construcție, i-a dat de înțeles că va răspunde pozitiv solicitării sale, în schimbul unei sume de bani, al că rei cuantum l-a lăsat la aprecierea denunță torului, acesta necomunicându-i un răspuns ferm.

Întrucât aliniamentul și regimul de înălțime stabilit nu corespundeau necesităților SC ROVIMET SA, iar schimbarea acestora presupunea modificarea de că tre Consiliul Local a planului urbanistic zonal (P.U.Z.) al zonei centrale, la data de 14.02.2006 ROVIMET SA a solicitat, prin cererea înregistratăcu nr. 4954, analizarea și avizarea documentației privind amplasarea unui obiectiv cu destinația de birouri, în regim de înălțime D+P+6E, prin modificarea planului urbanistic zonal pentru zona centralăa orașului.

Prin adresa nr. 4954/7.03.2006, Primăria Rm. Vâlcea a comunicat solicitantului că documentația nu a fost avizatăîn ședința comisiei tehnice consultative de amenajare a teritoriului și urbanism, întrucât regimul de înălțime propus este foarte mare, precum și că modificarea planului de urbanism zonal se poate supune avizării Consiliului Local numai După obținerea avizului favorabil al comisiei tehnice consultative.

Prin cererea nr. 8174/13.03.2006, SC ROVIMET SA a solicitat Primăriei Rm. Vâlcea avizarea unui plan urbanistic de detaliu (P.U.D.), în vederea autorizării construirii unui sediu pentru birouri, cu regimul de înălțime D+P+4E. Prin raportul întocmit de inginer Mihăilescu Liliana și aprobat de primarul Gutău Mircia, s-a propus avizarea planului urbanistic de detaliu „Construcție pentru birouri SC ROVIMET SA”, cu un regim maxim de înălțime de D+P+2E și un P.O.T. de maxim 80%.

Prin cererea din 27.03.2006, SC ROVIMET SA a solicitat retragerea propunerii de avizare a documentației prin modificarea P.U.Z.-ului, întrucât respingerea în două rânduri a solicitării conducea la imposibilitatea efectuării ulterioare a uneia noi.

Apreciind că unele dintre condițiile restrictive impuse pentru efectuarea construcției au fost stabilite în mod abuziv, denunță torul Popescu Constantin a luat hotărârea de a remite primarului Gutău Mircia suma de 5.000 euro, astfel că în cursul lunii aprilie 2006, l-a contactat telefonic, stabilind o întâlnire la sediul Primăriei, în cursul aceleiași zile. Găsindu-l pe inculpatul Mircia Gutău singur în biroul său, i-a comunicat că a adus suma de 5.000 euro, iar acesta l-a îndrumat că remităsuma respectivăviceprimarului Dicu Nicolae care îl aștepta și care fusese informat despre întreaga situație.

Deplasându-se la biroul inculpatului Dicu Nicolae, aflat la sediul aceleiași instituții, denunță torul i-a precizat acestuia că avusese o discuție anterioarăcu inculpatul Gutău Mircia, După care i-a spus că a adus o sumăde bani, lăsând plicul pe birou. Inculpatul Dicu Nicolae l-a întrebat pe denunță tor ce sumăse aflăîn plic, iar la răspunsul acestuia că sunt 5.000 euro, și-a manifestat nemulțumirea, făcând precizarea că acea sumăeste suficientă”numai pentru consilierii P.D.” din cadrul Consiliului Local, fiind necesar ca, pentru eliberarea unui certificat de urbanism din care sărezulte că pe acel teren se poate construi în regimul dorit de proprietar, săfie modificat planul de urbanism zonal, această contribuție fiind în componența Consiliului Local. De asemenea, inculpatul Dicu Nicolae l-a informat pe denunță tor că modificarea planului de urbanism zonal va dura o perioadăde timp.

Ulterior, în cadrul unei discuții purtate de denunță tor cu viceprimarul Dicu Nicolae, acesta a menționat că suma remisăinițial, respectiv 5.000 euro, trebuia înmulțităcu 10, Popescu Constantin înțelegând, astfel, că suma totalăsolicitatăde inculpații Gutău Mircia și Dicu Nicolae este de 50.000 euro. denunță torul nu i-a dat viceprimarului un răspuns ferm, însănu a refuzat solicitarea, urmând sămai discute cu alt prilej.

Între timp, obținând o copie a planului de urbanism zonal existent și constatând că certificatul de urbanism eliberat proprietarului anterior al terenului corespundea P.U.Z.-ului existent, iar cel emis pentru SC ROVIMET SA impunea condiții restrictive, denunță torul Popescu Constantin, împreunăcu martorul Toma Florin și cu numitul Preda Florin, s-au deplasat la biroul inculpatului Gutău Mircia, fărăo contactare prealabilă, relatându-i acestuia situația constatatăși nemulțumirea vis-a-vis de faptul că , în condiții similare, pentru SC ROVIMET SA nu fusese emis un certificat care săconținăaceleași cerințe ca și cel eliberat proprietarului anterior. În această situație, inculpatul Mircia Gutău, în opinia denunță torului vizibil deranjat, l-a îndrumat săformuleze o nouăcerere pentru emiterea unui certificat de urbanism.

Astfel, la data de 13.06.2006, sub nr. 18713, SC ROVIMET SA a depus la Primăria Rm. Vâlcea o nouăcerere pentru emiterea certificatului de urbanism, în scopul obținerii autorizației de construire a unui imobil cu regim de înălțime D+P+3E, cererea având mențiunea expresă”conform PUZ actual”.

denunță torul Popescu Constantin a relatat că în ziua de 27.06.2006 s-a deplasat la biroul viceprimarului Dicu Nicolae, prilej cu care acesta i-a comunicat că certificatul de urbanism ce îi va fi eliberat ca urmare a ultimei cereri formulate nu va fi în concordanțăcu planul urbanistic zonal.

Prin certificatul de urbanism nr. 1349/18713/27.06.2007 (f.153-166), semnat de primarul Gutău Mircia și consemnat de secretar Mihăescu Toma, director executiv Mihăilescu Elena și inspector Oprea Parasca, au fost stabilite următoarele condiții privitoare la regimul tehnic al construcției ce urma săfie edificată: P.O.T. 80%, conform P.U.G., respectiv 30% conform PUZ, regim de înălțime maxim P+3E, pe latura vestică aliniamentului cu clădirea SC BOROMIR SA (în opinia martorului Toma Florin, nu se putea stabili aliniamentul Față de această clădire, întrucât are caracter provizoriu).

Cu ocazia întrevederii din data de 27.06.2006, denunță torul Popescu Constantin, considerând, o datămai mult, că au fost stabilite în mod abuziv și cu rea-credințăcondiții restrictive de construire, i-a solicitat inculpatului Dicu Nicolae restituirea sumei de 5.000 euro, stabilind săse contacteze telefonic în acest scop.

La data de 28.06.2006, Popescu Constantin s-a prezentat la sediul Direcției Naționale Anticorupție, unde a formulat denunțul împotriva primarului Gutău Mircia și a viceprimarului Dicu Nicolae.

La data de 30.06.2006, denunță torul s-a deplasat din nou la biroul inculpatului Dicu Nicolae, pentru a-și cere scuze referitor la solicitarea de restituire a sumei remise. Cu acest prilej, întrucât SC ROVIMET SA avea în proprietate și un alt teren, în supraFață de 420 m.p., situat în municipiul Rm. Vâlcea, str. Gabriel Stoianovici, pe care denunță torul era interesat săconstruiască , acesta i-a propus inculpatului Dicu Nicolae ca, în situația în care va fi posibilăemiterea unui certificat de urbanism pentru acest teren într-un timp scurt, suma de 50.000 euro, solicitatăinițial pentru primul teren, săle fie datăcu titlu de mităcelor doi inculpați, în scopul facilitării obținerii certificatului de urbanism pentru terenul situat în str. Gabriel Stoianovici. Inculpatul Dicu Nicolae a fost de acord cu propunerea denunță torului.

În baza încheierii nr. 47 din 4.07.2006, pronunțatăîn dosarul nr. 1194/P/2006 al Tribunalului Vâlcea, prin autorizația nr. 11 din 4.07.2006 s-a autorizat interceptarea și înregistrarea audio-video de convorbiri și imagini, inclusiv în mediul ambiental, purtate de denunță torul Popescu Constantin cu inculpații Gutău Mircia și Dicu Nicolae.

La data de 4.06.2006, denunță torul l-a vizitat pe inculpatul Dicu Nicolae la biroul acestuia, din nota privind redarea dialogului ambiental purtat între cei doi (f. 102-111) rezultând că Popescu Constantin purtase anterior unele discuții cu Dicu Nicolae referitor la terenul situat în str. Gabriel Stoianovici, viceprimarul confirmându-i că l-a informat și pe inculpatul Gutău Mircia despre solicitarea referitoare la acest teren. De asemenea, din această discuție a mai rezultat că inculpații urmau săfacă unele demersuri (neprecizate) în vederea stabilirii unui P.O.T. convenabil pentru denunță tor, precum și pentru ca solicitarea sănu mai fie supusă aprobării comisiei arhitecților. Cu acest prilej, Popescu Constantin a negociat cuantumul sumei ce urma a fi remisăcu titlu de mită celor doi inculpați, stabilind suma totalăde 40.000 euro (din care 5.000 euro fuseserădeja remiși inculpatului Dicu Nicolae), convenind cu acesta ca în zilele următoare să-i dea 20.000 euro, iar restul pânăla concurența sumei de 40.000 euro, După eliberarea certificatului de urbanism. Înțelegerea a fost confirmatăexpres de inculpatul Dicu Nicolae, care a reiterat promisiunea că va discuta încă o datăcu primarul Gutău Mircia, inclusiv pentru a obține și acordul acestuia cu privire la modificarea cuantumului sumei solicitate inițial.

La data de 5.07.2006, organele de urmărire penalăau procedat la marcarea criminalistică a sumei de 20.000 euro, compusădin bancnote a câte 500 euro fiecare, folosindu-se substanțăchimică de culoare portocalie, precum și prin inscripționarea textului „MITĂ,, pe reversul unora dintre bancnote, conform procesului-verbal (f.55-56, 80-85).

La data de 6.07.2006, denunță torul Popescu Constantin, în urma purtării a două discuții telefonice cu inculpatul DICU NICOLAE, a stabilit o întâlnire cu acesta din urmăpentru aceeași zi, în jurul orei 14, la restaurantul Hotelului Maria, situat în municipiul Rm. Vâlcea, str. Antim Ivireanu nr.48. denunță torul s-a deplasat la locul de întâlnire, având asupra sa suma de 20.000 euro, iar la scurt timp, în incinta localului a venit și inculpatul Dicu Nicolae, așezându-se la aceeași masă. Din conținutul notei privind redarea dialogului ambiental purtat cu acel prilej între persoanele mai sus menționate (f. 112-137) au rezultat următoarele: După purtarea unor discuții fărărelevanțăpentru cauză, denunță torul Popescu Constantin i-a propus inculpatului Dicu Nicolae să-l însoțească în toaleta restaurantului pentru ,,a face tranzacția”, acesta fiind de acord. În locul precizat, Popescu Constantin i-a înmânat inculpatului suma de 20.000 euro, acesta confirmându-i, încă o dată, că a discutat și cu inculpatul Gutău Mircia, solicitarea urmând a fi rezolvatăfavorabil, precum și că suma primităde la denunță tor urma săfie împărțităcu acesta.

După finalizarea întrevederii cu inculpatul Dicu Nicolae, denunță torul Popescu Constantin, în urma unei discuții telefonice cu inculpatul Gutău Mircia, s-a deplasat la sediul Primăriei Rm. Vâlcea, scopul fiind acela de a se asigura că primarul cunoaște situația și de a-l încunoștința despre faptul că îi remisese viceprimarului Dicu Nicolae suma de 20.000 euro. Cu ocazia discuției purtate cu inculpatul Gutău Mircia în biroul acestuia, denunță torul i-a comunicat că s-a întâlnit cu inculpatul Dicu Nicolae și că i-a dat, conform înțelegerii, 20.000 euro, urmând ca restul săfie dați După eliberarea certificatului de urbanism. Inculpatul Gutău Mircia i-a confirmat lui Popescu Constantin că știe despre ce e vorba, ținând să-i precizeze acestuia că are nevoie de acordul vecinilor pentru a construi pe acel teren în condițiile dorite (a se vedea nota de redare de la f.138-141).

Cu prilejul constatării infracțiunii flagrante săvârșite de inculpatul Dicu Nicolae (f.57-61, 63-79), asupra acestuia a fost găsităsuma de 20.000 euro, în bancnote de câte 500 euro, ale că ror serii corespund celor menționate în procesul-verbal de marcare criminalistică . La examinarea cu lampa UV a palmelor inculpatului și a borsetei în care acesta introdusese suma primităde la denunță tor, au fost depistate particule de praf de culoare verde, provenind de pe coala de hârtie format A4, în care fusese împachetatăsuma de bani.

Starea_de fapt reținutăîn actul de sesizare a instanței și mai sus descrisăși care a condus la incriminarea celor 2 inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mităși respectiv complicitate la această infracțiune nu este confirmatăde mijloacele de probăadministrate în cauză, După cum urmează:

Potrivit disp. art. 254 al. 1 Cod penal, constituie infracțiunea de luare de mită”fapta funcționarului care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptăpromisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri”.

Pornind de la analiza elementelor constitutive ale acestei infracțiuni, rezultăcă pentru a fi în prezența acestei infracțiuni trebuie stabilit mai întâi de toate, actul de serviciu la care era îndatorat inculpatul Gutău, ca autor al acesteia.

Ori, așa cum rezultădin încheierea de ședințăde la termenul de judecatădin data de 2.08.2006 procurorul de ședințăa făcut precizarea că actul de serviciu în discuție, îl constituie soluționarea cererii martorului Popescu Constantin, de eliberare a certificatului de urbanism pentru terenul situat în strada Gabriel Stoianovici nr. 3 și nicidecum pentru terenul situat în strada Cerna.

Situația premisăa acestei infracțiuni constăîn prealabila existențăa unui serviciu ce funcționeazăla o organizație definităde art. 145 Cod penal, serviciu care are competența de a efectua acte de felul aceluia care ocazioneazăsăvârșirea luării de mită. În cadrul acestui serviciu își exercităatribuțiile funcționarul care comite luarea de mită. Dar situația premisăpresupune în mod obligatoriu ca funcționarul respectiv săfie investit, prin serviciul al că rui salariat este, cu o solicitare, de regulăscrisă, înregistratăla registratura unității. În lipsa unei astfel de investiri, funcționarul nu este ținut săefectueze un act de serviciu. Obligațiile sale de serviciu capătăconsistențăabia După investirea serviciului cu cererea solicitantului, moment din care funcționarul respectiv poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită. Nefiind investit, el nu poate nici săîndeplinească și nici sănu îndeplinească ori săfacă un act contrar acestor îndatoriri. Conduita funcționarului se circumscrie concret unui act bine determinat, așa cum acesta apare în cererea solicitantului și atribuțiilor de serviciu preexistente.

Ori, așa cum rezultădin probatoriul administrat în cauză, declarațiile martorilor Toma Florin și Mihăilescu Elena, care se coroboreazăcu declarațiile celor 2 inculpați, pentru terenul din strada Gabriel Stoianovici nr. 3, martorul Popescu și nici altcineva din cadrul societății sale nu depusese la Primărie vreo cerere pentru obținerea certificatului de urbanism.

În acest sens, declarația martorului Popescu Constantin este vădit nesinceră, în contradicție cu probele sus-menționate și anume acesta a învederat în declarația sa că pentru terenul din strada Stoianovici „s-a făcut o cerere înainte de arestarea celor 2 inculpați”, deși în realitate cererea a fost făcutăla data de 01.08.2006 (deci După denunțurile formulate împotriva inculpaților și După arestarea acestora) iar la data de 31.08.2006 a fost eliberat certificatul de urbanism nr. 2012/24639 și 26226 (depus la dosarul cauzei, la termenul de judecatădin data de 11.06.2007).

În acest context, inculpatul Dicu Nicolae a precizat în declarația datăîn fața instanței, că „pentru că martorul Popescu Constantin avea nevoie de lămuriri în privința obținerii certificatului de urbanism pentru zona din strada Stoianovici, lămuriri pe care eu urma săle obțin de la Urbanism și de la coinculpatul Gutău, i-am spus martorului să-mi aducă o copie a contractului de vânzare-cumpărare de pe teren, copie care mi-a parvenit prin intermediul martorului Toma Florin, în data de 5.07. Revin și arăt că în data de 3.07. am intrat în posesia copiei de pe contract, respectiv După discuția pe care am avut-o cu acesta în data de 30.06”, aspect confirmat de martorul Toma Florin în declarația datăîn fața instanței.

Prin urmare, din probatoriu rezultăcu certitudine inexistența cererii pentru terenul din strada Stoianovici, cerere care contrar susținerilor acuzării, nu constituia doar o simplăformalitate, deoarece în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, mai precis disp. art. 15 și art. 29 al. 1 din Ordinul 1430/2005 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 50/91 pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul trebuie săformuleze cerere și sădepunăo întreagădocumentație compusădin elementele precizate în actul normativ menționat.

Analizând mai departe elementele infracțiunii de luare de mită, pretinderea sau primirea banilor sau a foloaselor trebuie săfie necuvenitădeci săaibăcaracter de retribuție, de platăpentru efectuarea actului determinat arătat în mod explicit de mituitor.

Ori, așa cum s-a precizat mai sus, despre intenția martorului Popescu de a obține în perspectivăun certificat de urbanism pentru terenul din strada Stoianovici știau doar inculpatul Dicu și martorul Toma (angajatul societății SC Rovimet SA) care i-a adus inculpatului Dicu contractul de vânzare-cumpărare cu privire la teren.

Prin urmare, între martorul Popescu și inculpatul Gutău nu au existat discuții în legăturăcu certificatul de urbanism pentru terenul situat în strada Gabriel Stoianovici.

În acest context, practic inculpatul Gutău nu avea pentru ce săpretindăsau săprimească bani sau alte foloase de la martorul Popescu nici direct nici indirect prin intermediul coinculpatului Dicu (lipsind cu desăvârșire actul determinat ce ar fi intrat în sfera atribuțiilor sale de serviciu).

Prin urmare, în considerarea celor deja expuse, se desprinde concluzia certăcă infracțiunea reținutăîn sarcina inculpatului Gutău Mircia nu există.

În altăordine de idei, chiar dacă am accepta ipoteza acuzării și anume că depunerea cererii pentru imobilul din strada Stoianovici nu constituia decât o simplăformalitate, tot nu se desprinde concluzia existenței infracțiunii de luare de mitănici din înregistrările audio-video, care relevădialogul dintre denunță tor și inculpatul Gutău Mircia, din data de 6.07.2006 și care practic au constituit proba forte a Parchetului în incriminarea inculpatului Gutău.

Din aceste înregistrări, rezultăpractic caracterul categoric al refuzului inculpatului Gutău la tentativa denunță torului de a oferi mita, acest refuz fiind accentuat prin semnul exclamării, După cuvântul „NU” rostit de că tre acesta (a se vedea în acest sens nota originalăprivind redactarea dialogului ambiental din data de 6 iulie 2006 dintre inculpatul Gutău și denunță tor – fila 143).

Susținerea acuzării că negația rostităde inculpatul Gutău în momentul în care denunță torul a făcut referire la mitănu are semnificația unui refuz este contrarăsemnificației lingvistice. A spune că „NU” înseamnă”DA” înseamnăa interpreta limba română, După cum se vrea.

În nota originalăa redactării dialogului ambiental dintre inculpatul Gutău și denunță tor (filele 142-143) nu apar cele două note de subsol (redate în nota de la fila 341) conform că rora „în timp ce P.C.rostește fraza, G.M. gesticuleazăaprobativ de două ori cu mâna dreaptă,” și „în timp ce P.C. rostește fraza, G.M.gesticuleazăo datăaprobativ, cu mâna stângă”.

Chiar dacă ar fi săluăm în considerare și aceste note, instanța nu găsește interpretarea datăde acuzare ca fiind cea neapărat corectă. Așa cum am spus, este doar o interpretare și anume interpretarea acuzării că gesturile făcute ar avea de fapt o conotație aprobativă(cu privire la oferta denunță torului).

A accepta aceste interpretări și anume că NU înseamnăDA, iar gesturile de ridicare a mâinii făcute de inculpat După rostirea negației nu au decât o semnificație aprobativă, și a condamna o persoanădoar pe aceste interpretări contrar semnificațiilor lingvistice și contrar altor semnificații în fond (gestul de ridicare a mâinii putea semnifica încheierea dialogului, mai ales că în prealabil inculpatul și-a exprimat categoric refuzul prin exprimarea negației NU) înseamnăa condamna o persoanădoar pentru a fi condamnată, fărăa avea la bazăun suport probator concret, palpabil.

De altfel, întreaga acuzare nu are la bazădecât presupuneri, interpretări eronate, pe baza că rora se dorește tragerea la răspundere a unei persoane.

Mai precis, în actul de sesizare în marea majoritate se face referire (așa cum a fost descrisăstarea de fapt reținutăde acuzare, în preambulul acestei hotărâri) la presupusa înțelegere prealabilădintre cei doi inculpați (înțelegere care nu a fost dovedităcu nici un mijloc de probă) și la marea nemulțumire a denunță torului că nu a obținut certificatul de urbanism pentru imobilul din strada Cerna în condițiile pe care le-ar fi dorit acesta, pentru ca în final săse concluzioneze că mita s-a dat de fapt pentru imobilul din strada Stoianovici.

Ne întrebăm care ar mai fi fost relevanța situației cu privire la imobilul din strada Cerna, de vreme ce denunță torul brusc a conchis că trebuie săofere mita pentru imobilul din strada Stoianovici pentru care nici măcar nu depusese o cerere de obținere a unui certificat de urbanism, fiind doar la stadiul la care dorea săobținădoar niște informații cu privire la condițiile pe care trebuia săle îndeplinească pentru obținerea acestui certificat, dorințăpe care a exprimat-o inculpatului Dicu, trimițându-i în acest sens și contractul de vânzare-cumpărare de pe teren.

Prin urmare, de vreme ce așa-zisa mităurma săfie datăpentru terenul din strada Stoianovici, cum a conchis acuzarea că între cei doi inculpați existăo înțelegere prealabilă, în condițiile în care au presupus existența acestei înțelegeri dintre cei doi, prin reliefarea de că tre inculpatul Gutău a dificultăților pe care le avea de întâmpinat denunță torul în obținerea certificatului de urbanism pentru terenul din strada Cerna?

Între cei doi inculpați nu a existat nici o înțelegere în sensul celor presupuse de Parchet, din probele administrate în cauzărezultând doar faptul că cei doi se cunoșteau de mai mulți ani