arată o analizăa Direcției de Muncă Solidaritate Socialăși Familiei Vâlcea 

 

       ” în perioada de post-aderare, România va primi de U.E., fonduri ce vor fi administrate de autoritățile locale, aproximativ 28 miliarde Euro, iar Vâlcea trebuie săfacă toate eforturile pentru a obține o sumăcât mai importantădin acești bani. până în 2013, România va putea săcheltuiască , în cazul în care va întocmi proiecte eligibile, 9 milioane de Euro pe zi, adică 177 mii Euro/zi/județ

 

       Cu puțin timp în urmă, Direcția de Muncă Solidaritate Socialăși Familie Vâlcea a efectuat o analizăa asistenței sociale în județul Vâlcea. Studiul spune că , în ultimii ani, în România, standardul de viațăal cetățenilor a cunoscut o depreciere Continuă , vizibilă.  Veniturile reale au scă zut dramatic, iar gradul de sărăcie, atinge în anumite zone ale țării, cote inimaginabile. În analiza mai sus amintită, se vorbește, de asemenea, despre nivelul cheltuielilor sociale, care, susțin cei care au întocmit raportul, este foarte scă zut comparativ cu cel al altor țări din Europa Centralăși de Est.  În acest moment, în România se diferențiază3 tipuri de sărăcie: sărăcia extremă, sărăcia severăși sărăcia.

Raportul aratăcă județul nostru contribuie cu 1,7% la PIB-ul (Produsul Intern Brut) național. Sectorul privat este reprezentat de 8.796 de societăți comerciale, care dispun de capital privat, din care, 32,37% – activeazăîn sectorul serviciilor, 1,36% – în sectorul agricol (silviculturăși piscicultură) și 4,67% – în cel al construcțiilor. În ceea ce privește elaborarea de programe și proiecte pentru atragerea  investitorilor străini, analiza aratăcă Vâlcea se situeazăpe locurile codașe, în țară , din acest punct de vedere. Din 2001 până -n 2005, în județul nostru, s-au înființat doar 234 de firme cu capital străin.

       După integrarea în U.E., România va putea săcheltuie 9 milioane de Euro/zi

Aflăm că în perioada de post-aderare, România va primi de la U.E., fonduri ce vor fi administrate de autoritățile locale, aproximativ 28 miliarde Euro, iar Vâlcea trebuie săfacă toate eforturile pentru a obține o sumăcât mai importantădin acești bani. până în 2013, România va putea săcheltuiască , în cazul în care va întocmi proiecte eligibile, 9 milioane de Euro pe zi, adică 177 mii Euro/zi/județ. La ora actuală, populația județului numără415.181 de locuitori. Din aceștia, peste 83 de mii sunt minori, 137 mii pensionari, 13.400 șomeri, 18.612  – bugetari, aproximativ 7000 au contract individual de muncă   și doar 68 de mii sunt angajați cu carte de muncă . Așadar, raportul este de 0,72 de salariați la un pensionar, puțin peste media pe țară .

       Sărăcie extremăîn nordul județului

       Analiza relevăcă cei mai importanți factori care conduc la combaterea sărăciei sunt educația și sănătatea. Doar că sistemul medical mai are încă destule hibe. Spre exemplu, în 46 de localități vâlcene nu existăpuncte farmaceutice, iar distanța până la cea mai apropiatăfarmacie este între 3 și 40 de kilometri. O analizăatentăa hărții sărăciei, realizatăde CASPIS (Comisia Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale), Facultatea de Sociologie București și Institutul Național de Statistică aratăcă în Vâlcea existămai multe zone, unde nivelul de sărăcie este foarte ridicat. Este vorba, în special, de partea de nord-est a județului: Racovița, Boișoara, Titești, Perișani și Berislăvești. Aici, rata sărăciei este de aproape 90%, cu mult peste media județului. Desigur, o altădovadăa sărăciei extreme este și lipsa locuințelor. Iar, în Vâlcea, din acest punct de vedere, lucrurile stau nu tocmai bine. Documentul ne informeazăcă 604 persoane nu au adăpost, cele mai multe dintre ele fiind în Ocnele Mari 115. Conform studiului, lipsa unei locuințe adecvate este generat, în principal, de doi factori: veniturile reduse pe membru de familie, deficitul de protecție socială, precum și politica de locuire neadecvată. Localitățile vâlcene, mai sus amintite, în care gradul de sărăcie este foarte mare, nu au sisteme de aducțiune a apei curente (în procent de 80 până la 99,52%), situându-ne din acest punct de vedere, printre ultimele județe din țară .

       Câțiva elevi vâlceni au dosare penale pentru trafic sau consum de droguri

       Mai mult, un recent studiu efectuat de Centrul Național Antidrog spune că media de vârstăa celor care au început săconsume droguri a scă zut foarte mult. Dacă cu ceva ani în urmă, consumatorii de stupefiante aveau vârste cuprinse între 20 și 25 de ani, acum, printre ei, găsim și minori. Iar numărul lor este în Continuă creștere. Potrivit unei statisticii, 1,7% din români se droghează. Desigur, procentul nu este deloc realist. Și asta pentru că , până în acest moment, la nivel național, au fost realizate extrem de puține astfel de studii. Nu trebuie săomitem că , în ultima perioadă , se vorbește, tot mai des, că în școlile vâlcene se consumăși traficheazădroguri. Cu toate astea, informațiile sunt infirmate de autorități, care, dorind probabil, sănu inducă panică în rândul populației vâlcene, preferăsăvorbească despre ele ca despre niște simple zvonuri. Aceiași statistică aratăcă Vâlcea se aflăpe locul 21 la violența în școli și e clasatăprintre ultimele 5 județe în ceea ce privește consumul de droguri. Importat de menționat că , în județ, sunt întocmite câteva dosare penale în rândul elevilor. Agenția NaționalăAntidrog în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării au lansat, în data de 11 aprilie 2006, proiectul „žSunt V.I.P Vigilent, Independent, Puternic fărăalcool”, despre care, recunoaștem, noi nu am fost niciodatăanunțați.

       Asistența socialăîn Vâlcea are zeci de puncte slabe

       O altăproblemă, care trebuie atent analizată, este cea a rromilor din județul Vâlcea, unde existăpeste 4 mii de persoane de etnie rromă. Dintre aceștia, 2 mii sunt apți de muncă și doar 0,8% și-au deschis propriile afaceri. Ceilalți, preferăsămuncească cu ziua, în agricultură, de unde obțin venituri prea mici asigurării traiului zilnic. Studiile efectuate la nivel național, au scos la ivealăcă existăpatru factori majori de excluziune socială: lipsa actelor de identitate, a unei educații, că sătoriile nelegale și lipsa locurilor de muncă . De asemenea, analiza prezintăși câteva puncte slabe în sistemele de educație, asistențăsocialăetc. În continuare, vom prezenta câteva din problemele identificate de cei care au elaborat analiza: „  deficiențe în transferul responsabilităților de la nivel național la nivel local, fărăalocarea surselor suficiente (spitale, școli, asistențăsocială, cantine sociale etc.) ” subfinanțarea bugetelor locale pentru plata serviciilor sociale ” lipsa facilităților/sprijinului pentru realizarea de parteneriate public-private, lipsa de interes a autorităților pentru asocierea în vederea finanțării unor servicii comunitare ” lipsa colaborării concrete între biserică și autorități ” insuficienta consiliere profesionalăși numărul redus de cabinete de asistență” insuficiența mijloacelor de transport în mediul rural ” condițiile improprii de dezvoltare a activității didactice în școli ” cofinanțarea precarăpentru studii/proiecte care pot atrage fonduri (proiecte de infrastructură) ” discriminarea populației rromăpe piața muncii ” oferta limitatăde locuri de muncă   ” inexistența centrelor de zi și a centrelor de crizăpentru adăpostul victimelor violenței în familie/copii străzii ” lipsa serviciilor de reintegrare socială” slaba activitate a ONG-urilor (6-7 din cele 99 înființate) ” instabilitatea legislativădin domeniul social ” migrația forței de muncă în străinătate etc.

       În loc de concluzii”¦

„žAvând în vedere modifică rile legislative efectuate în ultimii ani, respectiv preluarea de că tre bugetele locale a unor importante componente de cheltuieli cu prestațiile sociale, și ținând cont de gravitatea problemelor cu care se confruntăfiecare comunitate în parte, este necesarăelaborarea unei strategii care săpornească de la realitățile concrete ale județului și săaloce fonduri de protecție socială, în consecință, pentru a se evita acutizarea problemelor într-un viitor apropiat” „“aratăanaliza. Tot de aici, aflăm că , în 2003, economia subteranăera ocupatăde peste 1 milion de persoane. Nu mai puțin adevărat este că , în perioada următoare, este prevăzutăo „žexplozie” a prețurilor la utilități, pe de-o parte datorităalinierii la cerințele U.E., pe de altăparte, din cauza faptului că este mai mult decât necesarăexecuția de investiții pentru modernizarea tehnologiei folosite în diferite domenii. Astfel, presiunea asupra populației, care va fi nevoităsăsuporte aceste creșteri de prețuri, va fi din ce în ce mai mare, fapt ce poate duce la un accentuat proces de sărăcire și deci, trebuie făcute demersuri din timp, pentru prevenirea excluziunii sociale. În 2005, în județ, populația activăocupatăse ridica la cifra de peste 63 de mii de persoane, care trebuie săîntreținăprin suport financiar direct și indirect, prin taxele și impozitele virate la stat pe toți ceilalți 83,65%. Numărul de salariați a scă zut de la 141 mii de cetățeni, în 1990, la 86 de mii în 2005. O parte din cei care și-au pierdut slujbele și-au deschis afaceri proprii, iar o altăparte, semnificativă, a preferat săpornească în că utarea unui loc de muncă în diferite țări ale Uniunii Europene. Alții s-au implicat în agricultura de subzistență 1600 de persoane.

Olivia Pirvu