Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Imputiti de bani gata

            Motto: „Neamul prost se cunoaște de la o poștă, chiar de-ar fi poleit cu aur.”    

                                          (Proverb maramureșean)

 

            Era cât pe ce să scriu despre 1 Decembrie 1918, dar n-a mai fost să fie așa.

 Într-o Românie în care (pseudo)capitalismul se construiește tot cu uneltele și tot cu mentalitățile comunismului, ar fi fost o impietate să nu las, vorba poetului, străbunii să doarmă-n colb de cronici și să-i chem la lumină în mod festiv, pentru ca, prin prezența lor simbolică și aniversară, să legitimez, alături de alți editorialiști ce anume? O adunătură contemporană de împuțiți de bani gata.

 Sunt fiii și fiicele, sunt ginerii și nurorile unor indivizi care, trecuți acum de prima tinerețe, s-au descurcat foarte bine pe timpul regimului comunist și s-au înșurubat și mai bine pe timp de pritocită și răspritocită tranziție. S-au împuțit la banii părinților și ai socrilor lor, la a că ror țâță metaforic vorbind sug într-una prin tot ce consumă și tot ce sunt ei, în viața de zi cu zi, în apucă turile lor ostentative, de beizadele neam-prostitice, în pretențiile de generație emancipată pe care le afișează.

 Pe vremuri, părinții și socrii lor dădeau cu gura și își ascundeau la saltea chitele de bani negri, proveniți din sfânta șpagă sau din felurite afaficuri de bișniță, ori își deghizau șmecherește agoniselile în mincinoase câștiguri la Loz în Plic. Astăzi, aceiași părinți și socri procedează la fel, cu deosebirea că banii nu mai stau ascunși la saltea, ci sunt investiți în afaceri, în mega-șpăgi date celor care le acordă înlesnirile necesare, în limuzine de lux, în vile și viloaie, în excursii exotice unde se dau în stambă ca niște țoape încă lțate ce sunt.

 De dat din gură, dau în continuare. Și ei, și copiii lor, și că țeii lor gudurelnici care îi proslăvesc, cu chifteaua-n gât, numindu-i „investitori”, „vizionari”, „binefăcă tori ai comunității locale”, „deschizători de drum”, „constructori”, „masoni” și „iluminați”.

  Dacă vreți cu tot dinadinsul să vă răspund la o asemenea întrebare, eu una habar nu am dar nici ei! care ar trebui să fie legătura între coada vacii, ștampila primăriei și adevărata masonerie, cea despre care știm că a contribuit în mod real și în mod benefic la înfăptuirea istoriei naționale

 Niște panglicari și niște cârnățari, parveniți în urma unuia sau mai multor episoade de pupincurism politic, speculanți de situație și de informație în sistemul public, mișculându-și concomitent învârtelile în domeniul privat. Ăștia sunt părinții și socrii împuțiților de bani gata. Lor trebuie să le mulțumim că au creat din odraslele lor niște mutanți lustruiți și cu nasul pe sus, care își închipuie că America și Germania sunt rezultatul aceluiași proces de „selecție naturală” care i-a proțăpit pe ei în fruntea bucatelor.

 Împuțiții de bani gata put a nesimțire de la o poștă. Își parchează Audi-ul, Merțanul sau BMW-ul pe trotuar, în disprețul semnului de circulație care spune că acolo oprirea e interzisă sub sancțiunea ridică rii autoturismului de că tre firma care se ocupa cu „parcomările”. Pentru ei regulile nici măcar nu există, darămite să mai cuteze cineva să le pună în aplicare.

 Împuțiții de bani gata cheamă poliția și mint cu nerușinare, spunând că amărâtul ăla cu Dacia este mort de beat și că s-a suit la volan ca să le lovească lor limuzina; iar polițistul de la Circulație nici măcar nu pune mâna pe capota motorului ca să vadă dacă nu cumva e adevărat că amărășteanul nici măcar n-a băgat cheia în contact, ci doar a coborât din bloc ca să ia ceva din torpedoul autoturismului.

 Împuțiții de bani gata cumpără străzi din domeniul public și le îngrădesc transversal, cu bariere și cu garduri din fier forjat, fiindcă așa vor mușchii lor, ca să se răzbune pe vecinul care i-a supărat atunci când s-a plâns autorităților că dumnealor de fapt, părinții și socrii lor construiesc ceva ilegal.

 Împuțiții de bani gata compromit ideea de democrație, de adevărat capitalism, de omenie, de încredere în viitor. Ei desăvârșesc opera de construire a societății socialiste multilateral dezvoltate, așa cum îi plăcea lui Ceaușescu să spună, arătându-le celor dimprejur exact acea imagine deformată a „burgheziei asupritoare” din materialele de propagandă roșie de pe vremea regimului comunist.

 Ei sunt  și, la rândul lor, ei creează false modele de comportament social pentru cei care aflați la aceeași vârstă cu ei, dar care Continuă să locuiască în cartierele de blocuri cu acces la ghenă din casa scă rilor.

 Din pricina lor și a părinților și a socrilor lor cei proțăpiți la tribuna festivă din centrul orașului, ziua de 1 decembrie 2006 nu se poate scrie cu aceeași literă mare pe care o citim, în că rțile de istorie, la capitolul despre 1 Decembrie 1918.

Zora Vifor