Acasă Arhiva Furtuna din PSD

Furtuna din PSD

Social-democrații se învârt haotic în caruselul politic ” Mircea Geoană, actualul guvern mai are nevoie doar de un simplu vânt pentru a se prăbuși, în maxim 2-3 luni PSD-ul urmând să ajungă la putere. Organizează acțiuni peste acțiuni, conferințe de presă, tineri în tricouri roșii pe străzi, în piețe, peste tot. Liderii partidului coboară printre oameni, vorbesc cu ei, înjură puterea împreună cu „poporul”. Mângâie pensionari, dă mâna cu tinerii, pupă copilașii pe obraji. O agitație teribilă pe care nu o poți vedea la nici un alt partid din România

Dacă stai să-l asculți pe Mircea Geoană, actualul guvern mai are nevoie doar de un simplu vânt pentru a se prăbuși, în maxim 2-3 luni PSD-ul urmând să ajungă la putere. Organizează acțiuni peste acțiuni, conferințe de presă, tineri în tricouri roșii pe străzi, în piețe, peste tot. Liderii partidului coboară printre oameni, vorbesc cu ei, înjură puterea împreună cu „poporul”. Mângâie pensionari, dă mâna cu tinerii, pupă copilașii pe obraji. O agitație teribilă pe care nu o poți vedea la nici un alt partid din România. Deși Mircea Geoană este fals și artificial în aceste băi de mulțime, el este ajutat și chiar eclipsat de Marian „Care este” Vanghelie, care pare să fi preluat rolul lui Ion Iliescu de comunicator cu masele. Vanghelie este mult mai aproape de „zilele noastre” decât fostul lider comunist care nu cred că mai impresionează pe cineva. Sunt convins că , dacă ar beneficia de o mai bună mediatizare, performanțele lui Vanghelie s-ar apropia de cele ale lui Gigi Becali. Oricum, ele sunt superioare celor pe care le-ar mai înregistra acum Ion Iliescu. Vanghelie face parte din noul peisaj public atins de „becalizare”.

Președintele PSD vrea să o rupă complet cu trecutul: a schimbat culoarea, vrea să înlocuiască trandafirii cu cocorii (deși pentru moment răspunsurile cu privire la sigla nouă a partidului sunt neconcludente).

Toate aceste acțiuni frenetice nu au reușit decât să bulverseze complet un electorat și așa debusolat de acuzațiile de corupție la adresa conducerii, dar și de trecerea „bunicuței” pe linie moartă. În sondaje, partidul scade de la o lună la alta și în curând procentul de 20% va fi un vis pentru fostul partid-stat. În aceste condiții, stai și te întrebi dacă nu cumva liderii partidului și-au pierdut și bruma de luciditate care mai exista (dacă mai exista). Mai mult chiar, mișcă rile PSD nu au nici o logică , ba chiar se contrazic una pe cealaltă, amplificând imaginea de haos. Pe de-o parte, avem acțiunea de curățare a partidului și de re-branding, pe de altă parte protocolul cu PRM. Pe de-o parte, liderii cu probleme grave de imagine, gen Adrian Năstase și Dan Ioan Popescu, au făcut un pas în spate, pe de altă parte, Mircea Geoană negociază cu proaspăt-demascatul turnător Voiculescu dărâmarea Guvernului. Pe de-o parte vizezi electoratul urban, tânăr, cu venituri peste medie (măcar la nivel discursiv), pe de altă parte vii cu propuneri care îi atacă fix veniturile. Ar renunța la Ion Iliescu fiindcă „nu cadrează” cu imaginea tinerească a partidului, pe de altă parte, însă , jinduiesc la electoratul pe care acesta (încă ?) îl are.

PSD încearcă din răsputeri să scape de eticheta de partid al corupților și să-și caute un alt electorat decât țăranii săraci care dormeau cu poza lui Ion Iliescu sub pernă. Chiar dacă posedă o ideologie proprie, PSD nu mai este în momentul de Față înțeles ca un partid de stânga, nici unul dintre lideri neavând credibilitate în ipostaza de om de stânga așa cum o avea Ion Iliescu. 
În PSD există în momentul de Față trei tabere: „grupul de la Cluj”, cel care discută colaborarea cu Partidul Democrat, practic singurul grup care dispune de oarecare credibilitate în plan public; grupul lui Ion Iliescu, aflat în momentul de Față în stand by. Al treilea grup este cel al „pușcă riabililor” (Mitrea, Năstase, Dan Ioan Popescu, Hrebenciuc) care caută soluții de salvare individuală. Pe lângă aceste grupări mari, mai există grupulețe locale de interese economice transpartinice și care își negociază la rândul lor o soluție de supraviețuire pe plan local, independent de „gruparea” de care aparțin ei (pot fi simpatizanții lui Adrian Năstase, ai lui Mitrea, ai lui Ion Iliescu etc.). Astfel, mișcă rile haotice ale lui Mircea Geoană se explică prin influența de moment a unuia sau a altuia dintre lideri. Din această cauză, nu mai putem vorbi propriu-zis de un PSD, ci de cel puțin trei, care fiecare va avea o soartă diferită: unii la periferia politicii îmi este greu să cred că vreunul dintre liderii de vârf ai PSD va ajunge cu adevărat După gratii, însă pentru Adrian Năstase marginalizarea în care se zbate este cu siguranță mai dureroasă decât orice penalizare judiciară; alții vor intra în Partidul Democrat și vor forma partidul de stânga european; alții vor ieși pur și simplu din scenă în mod natural.

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.