” Din ciclu: „Am o mare varză-n cap, da Î nu nu-mi pasă„ ” Emilian Frâncu trăiește o dramă personală, aceea a propriei neputințe. În politică , în relațiile interumane și în tot ceea ce-l leagă de viața socială, în general. Cum s-a produs transformarea? Nici el nu știe. În campania internă din cadrul partidului, pe care din nefericire pentru noi și membrii acestuia îl conduce la Vâlcea, cu ochii umeziți ruga presa să-i fie alături în lupta pentru câștigarea scaunului de președinte. Se simțea bombardat, înțepat cu sulița și tăiat mărunt cu barda de contracandidatul său de atunci, Petre Ungureanu. De care, deși nu vrea să recunoască , îi era teribil de frică . Aducea un suflu nou, în partid, iar pe el noutatea îl paralizează ca mușcă tura unui șarpe
Cu puțină vreme în urmă, Emilian Frâncu președintele PNL Vâlcea a susținut o obositoare și foarte plictisitoare conferință de presă, alături de cele două elemente de decor ale sale, Ion Nicolae și Bogdan Pistol. Așa e Frâncu, când are întâlniri cu mass-media vâlceană, își aduce și mobilierul cu el. Să fie sigur că măcar cineva, îi ascultă elucubrațiile. Președintele PNL Vâlcea, alias deputat, a devenit însă acest lucru necesită nervi de oțel și foarte multă răbdare un personaj interesant de studiat pentru emisiunile care vorbesc despre zdruncinările comportamentale profund interioare, iremediabile ale individului. Emilian Frâncu trăiește o dramă personală, aceea a propriei neputințe. În politică , în relațiile interumane și în tot ceea ce-l leagă de viața socială, în general. Cum s-a produs transformarea? Nici el nu știe. În campania internă din cadrul partidului, pe care din nefericire pentru noi și membrii acestuia îl conduce la Vâlcea, cu ochii umeziți ruga presa să-i fie alături în lupta pentru câștigarea scaunului de președinte. Se simțea bombardat, înțepat cu sulița și tăiat mărunt cu barda de contracandidatul său de atunci, Petre Ungureanu. De care, deși nu vrea să recunoască , îi era teribil de frică . Aducea un suflu nou, în partid, iar pe el noutatea îl paralizează ca mușcă tura unui șarpe.
Mai ceva decât Ion Cîlea, politicianul „Vă rog eu din suflet”, Frâncu ne implora, pe noi jurnaliștii, să-i fim alături, că ci altfel viitorul nu sună bine pentru PNL Vâlcea. Am cedat rugăminților sale, prețuindu-l la acel moment, ca pe un „părinte” al PNL, la Vâlcea. „Oricine clădește din nimic ceva se numește creator, iar cel care își chinuie „copilul” După ca a înfăptuit actul creației, se numește tiran”, spunea cineva, iar atitudinea lui Frâncu se potrivește bine aforismului. După ce a reușit să atragă presa de partea sa, care, repetăm, a crezut greșeala ei că are și caracter, a câștigat cu transpirație pe frunte alegerile, s-a afundat bine în scaunul de președinte și a început să împroaște cu nămol aceiași ziariști, că rora, atunci când a avut nevoie de ei, era în stare să le facă și pantofii. Acesta e Frâncu. Un tip duplicitar, labil comportamental, care se închină unui singur Dumnezeu: propriul interes.
Emilian Frâncu zis și „Pleonasticul”
Deputatul PNL, nu mai este nici un secret, are impresia că deține adevăruri general valabile. Afecțiunea poartă un nume, dar sinceri să fim, acum nu știm exact cum se numește. Nu am vrea să greșim, totuși.
La aceiași conferință, de care aminteam mai sus, Frâncu, gesticulând ca Ceaușescu când vorbea în fața Marii Adunări Naționale, spunea presei că el crede de parcă dă cineva o ceapă degerată pe ce crede el sau spune el că interviul publicat de VOCEA VÂLCII este o făcă tură. Nu dorim să-l convingem pe acest personaj insipid, incolor și inodor al politicii românești de veridicitatea acestuia. Dacă chiar vrea să se convingă îi putem pune la dispoziție înregistrarea de pe reportofon, dacă știe cum să-i dea drumul. Ideea este că , privindu-l pe acest individ cum se agita ca sifonul când vorbea despre publicația noastră, ne-am adus aminte ceva. Cu ceva vreme în urmă, Emilian Frâncu spunea că noi, redactorii de la VOCEA VÂLCII, ne exprimăm pleonastic. Se poate. Lucrăm, ca orice jurnaliști din lumea acesta, presați de timp și este uman și până la urmă inevitabil să ne mai scape erori de exprimare. Ne bucurăm oricum, de fiecare dată când cineva ni le aduce la cunoștință. Dar, când astfel de judecă ți de valoare vin din partea unuia care mai are porecla și „Pleonasticul”, ne enervăm la maximum. Iată dovada: „Este o răutate malefică din partea VOCII VÂLCII ( )”. Păi, domnule Frâncu cele două cuvinte sunt același drac, iar exprimarea este de cacao. Nu am auzit-o nici în mediul rural. Aaa, și mai avem un exemplu, ca să vă meargă bine. Ar fi bine să mai redeschideți DEX-ul limbii române, s-ar putea să aveți surprize. Ați spus „Eu, personal, nu cred”. Iar sunteți în eroare. Este pleonasm. Dacă ați spus „eu”, cuvântul „personal” nu-și mai are sensul. Din două unul. Este o întărire a afirmației, pleonastică . Dar nu vă învățăm noi limba română, nu-i așa Atotștiutorimea Voastră? că doar dvs. știți o limbă, iar noi alta. Nu de alta dar să vedeți cum e să faci analiză pe text. Ați mai făcut și alte greșeli, dar nu vrem să vă umilim într-atât. Oricum, o faceți singur. Noi de cine mai râdem, dacă vă spunem unde greșiți?
Și încă un lucru, Pleonasticitatea Voastră Ne-am gândit foarte serios și vom renunța la rubrica „Neica Cîlea”. Vom înființa una nouă: „Frâncu-Gâgu”, unde vom face mișto de obtuzitățile pe care le ziceți, că ne-a ajuns și nouă jurnaliștilor cât ne-ați bălăcă rit. Ce ziceți, putem să vă facem o fotografie nouă cu care să ilustrăm rubrica? Ați ajunge vedetă. Cine nu-și dorește un colț permanent de pagină de ziar, cu poza și numele lui?
Olivia Pirvu