Din datele istorice deținute până în acest moment reiese că romanii au venit pe teritoriul actualei zone Stolniceni – Râmnicu Vâlcea încă de la sfârșitul primului război dacic (102 d.C.), iar primele construcții s-au realizat pe vremea lui Traian, cu ajutorul unor trupe aduse din Moesia Inferior ” „Ai fi zis că nu mai este nimic aici. Arheologii care au lucrat aici, spun că ruinele provin de la niște vechi băi romane. Este o posibilitate, dar mai sunt și alte variante. Oricum, în mod cert, în această zonăa existat și un castru. Deocamdată, însă , nu am reușit să-l localizăm”, a precizat Claudiu Tulugea, directorul Muzeului de Istorie
Pe teritoriul cartierului Stolniceni (aflat la vreo 7 kilometri de centrul Râmnicului), se găsește o importantăașezare civilăde pe vremea romanilor. Săpăturile arheologie efectuate aici între anii 1971-1982 au condus la descoperirea a două grupuri de terme (băi), fiind catalogate drept cele mai mari edificii de acest tip din Dacia. Se presupune că în această zonă, în perioada Augustus-Traian, locuiau oamenii care lucrau la încă rcarea sării (aduse de la Ocnele Mari) în bărcile care navigau pe Olt. Din datele istorice deținute până în acest moment, reiese că romanii au venit în acest loc încă de la sfârșitul primului război dacic (102 d.C.), iar primele construcții s-au realizat pe vremea lui Traian, cu ajutorul unor trupe aduse din Moesia Inferior, precum Chorus II Flavia sau Besssorum.
Arheologii au descoperit, în terme, guri de cuptoare pentru încă lzit, că zi, bazine, canale de aducțiune și eliminare a apei, dar și numeroase materiale de construcție constând din că rămizi de diferite forme, olane, tuburi de apeduct și oale de încă lzit, elemente de mozaic în formă de „pișcot”, cuie și scoabe de mărimi diferite. Interesante sunt, însă , elementele de structură, impecabil realizate, și fragmentele de tencuialăvopsităcu alb, galben și roșu. Culorile sunt atât de bine conservate încât, cu greu, cineva poate săcreadăcă au rezistat, în pământ, aproape 2000 de ani.
Zidurile băilor sunt construite cu piatrăadusăde pe dealurile din apropiere – din zona Ocnele Mari – și majoritatea au temelia din pietre de râu. Unele din zidurile construite mai târziu, sunt făcute din că rămida, care a fost întrebuințatădoar la pavaje, bazine și canale de eliminare a apei. Cele din vremea lui Filip Arabul sunt realizate doar din dărâmături, fără o bazăsolidă. Trebuie subliniat că în timpul acestui împărat cea mai mare parte a termelor mari și-au schimbat destinația, iar încă perile au fost împărțite și redimensionate în două sau trei compartimente. Este foarte posibil, spun specialiștii, ca zona săse fi transformat, ulterior, într-un fort pentru ostași și loc de refugiu pentru populația mai înstărită, în caz de primejdie. Așa s-ar explica multitudinea de arme descoperite în această zonă.
Valorile culturale, lăsate de izbeliște
Vestigiile romane de la Stolniceni sunt de-o inestimabilăvaloare istorică . Din păcate însă , După anul 1981, atunci când s-au efectuat cele mai importante săpături arheologice, situl a fost complet neglijat. Mare parte din piatra care alcă tuia odatăimpetuoasul edificiu, a fost luatăde localnici și folosităla diferite construcții. Claudiu Tulugea, directorul Muzeului Județean de Istorie ne-a povestit că , până de curând, ruinele termelor erau atât de bine camuflate de pomi și rugi, încât nu se putea zări nici măcar o piatră. „Ai fi zis că nu mai este nimic aici. Arheologii care au lucrat aici spun că ruinele provin de la niște vechi băi romane. Este o posibilitate, dar mai sunt și alte variante. Oricum, în mod cert, în această zonăa existat și un castru. Deocamdată, însă , nu am reușit să-l localizăm – a precizat Claudiu Tulugea. Directorul muzeului a mai spus că pentru continuarea săpăturilor este nevoie de aprobări speciale, dar și de foarte mulți bani, pe care acesta sperăsă-i obținăde la Consiliul Județean Vâlcea, sub tutela că ruia se aflăinstituția mai sus menționată. „Vom face un proiect care săconținăsumele de care avem nevoie pentru conservarea sitului. Un mare sprijin am putea primi și de la Ministerul Culturii, dar nu știu dacă ne vor da prea mulți bani” – a mai adăugat el. Cert este că vestigiile, vechi de 2000 de ani, au ajuns în starea în care se găsesc astăzi din cauza nepăsării de care au dat dovadămai toate instituțiile abilitate. Claudiu Tulugea spune că dacă , în cel mai scurt timp, nu se va demara un proiect de conservare al ruinelor, este foarte posibil ca peste câțiva ani, aici, sănu mai existe nimic.
Obiectele de la Stolniceni sunt de-o valoare inestimabilă
Însemnările legate de vestigiile romane descoperite la Stolniceni ne relateazăcă în afarăde ceramica descoperităaici, s-au mai găsit și foarte multe alte obiecte cum ar fi: pietre de râșniță, ustensile casnice (cuțite din fier, chei de fier și bronz, ace de cusut din os, brațe de foarfece, accesorii pentru veșminte, vase din sticlăși bronz sau monede romane. Tot din aceste consemnări, aflăm că de-o rarăfrumusețe este și un zar de os, găsit odatăcu săpăturile arheologice din 1981. Tot atunci, s-a descoperit că mare parte din zidurile termelor poartă, pe ele, urmele unui incendiu care a distrus, aproape în totalitate, edificiul. Descoperirile arheologice de la Stolniceni, resping teza, conform că reia, stăpânirea romanădin Dacia ar fi fost efemeră. Construcțiile începute între cele două războaie dacice, evidențiazăintenția împăratului Traian de a rămâne definitiv în Dacia, încă înainte de începerea celui de al doilea război dacic. În timpul primului război dacic se dovedise că o armatăromanăcare înainta din Banat spre Transilvania, chiar dacă concentra forțe numeroase în fața ei, nu anihila capacitatea adversarului de a porni atacul în Getia Minor sau în Sudul Dunării, obligându-l pe adversar – așa cum s-a întâmplat în iarna anului 101 – 102 – să-și retragătrupele de pe teatrul principal de operații, pentru a salva stăpânirea romanădin Sudul Dunării. Din aceste considerente, Traian a luat măsuri pentru întărirea sistemului de fortificații de pe linia Dunării. Mai mult, au fost construite cetăți puternice la Nicopolis, în locul unde mai târziu va fi orașul Marcianopolis, ca și la Abrittus, Durostorum și Troesmis. Se pare că și tabăra întărităde la nord de Râmnicu Vâlcea, pe Valea Oltului, numită”Castra Traiani”, este construitătot în aceeași perioadă ca și castrul de la Stolniceni.