Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Doar 5 primari pot fi considerati lustrabili

    ” Legea Lustrației nu va face ravagii în rândurile primarilor vâlceni

 

      La 11 martie 1990, regretatul George Șerban citea Proclamația de la Timișoara, din balconul operei timișorene. Punctul 8 al proclamației solicită interzicerea dreptului la candidatură, pentru o anumită perioadă , a foștilor activiști comuniști și ofițeri de Securitate. Deși s-au strâns sute de mii de semnături, acel Punct 8 nu a fost aplicat niciodată. În noiembrie 1996, George Șerban a fost ales deputat pe listele PNțCD – Timiș. El a promis că va promova Punctul 8 sub forma unui proiect de lege – Legea Lustrației. La 15 ianuarie 1999, George Șerban trecea în eternitate fără să fi reușit a finaliza proiectul. După moartea deputatului George Șerban, proiectul a fost preluat de Teodor Stanca. El l-a înregistrat și l-a remis Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități naționale. Președinte al respectivei comisii era Dan Marțian unul dintre oamenii politici care ar fi avut de suferit de pe urma promovării respectivului proiect de lege. Acesta a blocat proiectul. La 16 decembrie 2004, președintele PNțCD, Gheorghe Ciuhandu, solicită, într-un comunicat adresat majorității parlamentare care urmează să se formeze, promovarea Legii Lustrației. În anul de grație 2006, trei deputați PNL au vrut să încerce marea cu degetul și astfel, au înaintat, la Senat, un proiect de lege privind lustrația. Într-un mod neașteptat, acesta a trecut, iar legea se află în dezbaterea Camerei Deputaților. Așadar, este foarte posibil ca în curând să avem o lege a lustrației, care va interzice nomenclaturiștilor comuniști să mai ocupe funcții de conducere în stat.

Cine ne sunt nomenclaturiștii?

      ” foștii membri ai Comitetului Politic Executiv, ai Secretariatului PCR

      ” foștii membri ai CC al PCR și membrii supleanți

      ” foștii deputați ai Marii Adunări Naționale

      ” foștii membri ai Comitetelor județene, municipale, orășenești și comunale ai PCR

      ” foștii membri ai CC al UTC, foștii activiști ai PCR care au fost salarizați în aparatul central și local al PCR

      ” foștii membri ai organelor politice și executive care au coordonat sau au condus activitatea instanțelor de judecată și procuraturii, la toate nivelurile.

      ” foștii membri ai organelor politice și executive care au coordonat sau au condus activitatea instanțelor de judecată si procuraturii, la toate nivelurile etc.

Unde nu pot avea acces

      ” la funcția de președinte al statului, în Administrația Prezidențiala (consilier), în Parlament (senator sau deputat), la funcțiile de primar sau viceprimar in municipii sau sectoarele Capitalei

      ” la prefecturi, la guvern, la agențiile de stat

      ” în CA al TVR sau Radio, la Garda Financiară , Vămi, Consiliul Concurenței, Avocatul Poporului

      ” la ambasade sau ca reprezentanți ai României în orice demnitate sau funcție, în cadrul organismelor internaționale

      ” ca șef sau adjunct al inspectoratelor generale și județene de politie, ca judecă tor al Înaltei Curți de Casație sau procuror etc.

      Lustrația de Vâlcea

      Pentru această ediție, ne-am propus să-i identifică m pe nomenclaturiști din rândul primarilor comunelor și orașelor vâlcene. Astfel, din cei 89 de edili doar 5 pot fi considerați drept potențial lustrabili. Înainte de 1989, în ceea ce privește comunele, structura de partid și de stat, pentru că erau una și aceeași, arăta astfel: Comitetul Comunal de Partid era format dintr-un secretar al comitetului (primarul de astăzi), un secretar adjunct cu propaganda, un secretar organizatoric, unul pe politici economice etc. Secretarul cu propaganda urmărea punerea în practică , riguros și fără abateri, a directivelor partidului. În comună nu se întâmpla absolut nimic fără aprobarea lui. Secretarul cu propaganda era, de asemenea, și directorul Casei de Cultură. El beneficia de  un statut aparte. Era scos din producție și plătit de partid. Ce mai, era omul PCR-ului în zonă. Nici măcar o adiere de vânt nu era permisă fără ca secretarul cu propaganda să nu ia la cunoștință.  

      Primar de-o viață

      Gheorghe Ceaușu conduce destinele primăriei din Milcoiu încă din anul 1975. Nu se consideră nomenclaturist, pentru că „žașa erau timpurile”. „žPrimarii au fost aleși dintotdeauna, chiar și în regimul comunist. Am înțeles că Legea Lustrației se referă doar la cei care erau numiți. În 1975, am candidat din partea PCR-ului, atunci era singurul partid la care te puteai înscrie, și am fost ales. Am stat primar timp de 5 ani. În perioada 1979 1981, am absolvit Academia Ștefan Gheorghiu la zi, iar când m-am întors la Vâlcea, am fost ales președintele Consiliului Județean Vâlcea pentru educație fizică și sport. În anul 1986, am fost ales primar la Ionești, unde nu am stat decât un an, iar apoi am fost președintele Consiliului Unic Agroindustrial de Stat și Cooperativ Bălcești Oltețu. Eu oricum mai am doi ani până la pensie, și-apoi să vină ăștia de au dus țara de râpă să conducă „ a încheiat primarul comunei Milcoiu.

      „žM-au exclus din PCR”

      Nici primarul comunei Roești, Gheorghe Drăghici, nu se simte amenințat de apariția Legii Lustrației. Deși a fost președinte de C.A.P. în comună, edilul susține că pe vremea comuniștilor nu a vrut să le facă rău oamenilor. „žCând mi s-a cerut să intru pe pământurile oamenilor cu buldozerele și să le distrug plantațiile de pomi fructiferi și viile, nu am fost de acord și am ripostat. Mi s-a reproșat că nu respect politica partidului și m-au pus în discuția comitetului județean de partid. Îmi aduc aminte că am fost chemat de prima secretară, Venerica Pătru, la sala 7. A apărut și directorul Direcției Agricole, unu”™ Zorilescu, care urla că sunt un dezertor și trebuie să fiu băgat în pușcă rie. Până la urmă, m-au exclus din partid, iar ei și-au continuat nestingheriți treaba. A fost un jaf atunci în comună. Să vezi atâtea plantații distruse. Eu am preluat funcția de președinte de C.A.P. în anul 1983, iar apoi trei ani la rând, am fost primul pe județ la producția de lapte. În anul 1985, am ocupat primul loc la grâu. Așa că , acela care a muncit toată viața, muncește și acum. Nu cred că această lege mă va afecta în vreun fel, însă dacă s-ar întâmpla, oamenii din comună m-ar susține. Ar ieși scandal” susține edilul comunei Roiești.

      Nu l-a vrut soacra în PCR

      Unul din cei mai longevivi primari de După Revoluție este Dumitru Pearcu. Este de 16 ani în fruntea primăriei Tomșani și speră la încă un mandat. Dumitru Pearcu este extrem de relaxat în ceea ce privește Legea Lustrației. Nu are de ce să-și bată capul deoarece, spune el, nu a fost nici măcar membru de partid. Dar nu pentru că nu a vrut, ci pentru că nu a putut: „žPrima mea că sătorie nu a durat decât un an de zile. Fosta soacră mi-a purtat pică mul timp, iar ea era secretar de partid la Clubul pionierilor. De trei ori au vrut să mă bage în PCR, însă, de fiecare dată, intervenea soacră-mea și eram refuzat. Motivul era că nu sunt încă pregătit și că trebuie să mai aștept. Mulți ani am lucrat în învățământ, ca profesor, la liceul din Horezu. Așadar, nu am fost membru de partid, n-am avut funcții politice înainte de 1989 și mie n-au ce să-mi facă oricât și-ar dori unii”. a încheiat primarul din Tomșani.

      Primărița din Stănești secretar cu propaganda timp de 6 ani

      Înainte de 1989, primarul din Diculești, Sabin Cupăreanu, a fost șef de fermă la C.A.P.-ul din comună. A fost membru de partid pentru că , susține el, vroia să intre în miliție. „žȘtiți cum era atunci, dacă vroiai să faci ceva în viață, trebuia să te faci comunist. Eu mi-am dorit să lucrez în miliție, însă mi-a luat altul locul. Atunci, ca și acum, de altfel, era pe pile, relații. Nu cred că apariția acestei legi mă va afecta într-un fel. Acum ce trebuie să facem? Să-i omorâm pe toți cei de dinainte de 1989 și să rămână ăștia care s-au născut în democrație?

Primărița din Stănești, Ana Becheru, a fost, vreme de 6 ani, secretar cu propaganda în Stănești. Nu crede că acest aspect din trecutul ei, o va afecta în vreun fel. „žÎntr-adevăr, între noiembrie 1983 și mai 1989, am fost secretar cu propaganda. Însă, oamenii mă știu. Sunt primar în comună la al doilea mandat. Dacă le-aș fi făcut rău pe vremea aia, mă mai votau acum?” se întreabă Ana Becheru.

      Nici primarul comunei Oteșani, Ion Pănescu, nu se simte în vreun fel amenințat de apariția Legii Lustrației. Înainte de 1989, a fost coregraf în cadrul Orchestrei profesionale Vâlcea, care ținea de sindicate. De asemenea, a fost și directorul Casei de Cultură din Brezoi.

      „žVenerica m-a făcut prost”

      Primarul comunei Drăgoești, Emilian Iosuf, nu are nici o emoție în privința apariției Legii Lustrației. Dintotdeauna, a fost un om dintr-o bucată, care a spus lucrurilor pe nume. Din acest motiv, a avut de suferit. „žPe timpul lui Ceaușescu, am fost inginer agronom la C.A.P. Eram tehnician și șef de fermă și făceam facultatea la F.F. Nu m-am înțeles deloc cu primarul de atunci. Aveam tot timpul discuții. Veneau cu chestii absolut ridicole. Spre exemplu, ziceau: «azi culegeți porumbul». Eu le explicam că nu se poate, ba chiar le arătam și cursurile După care învățam, dar degeaba. Odată, într-o vară, a venit Venerica Pătru și m-a făcut prost. I-am replicat că dacă habar nu are despre ce este vorba, să se ducă în treaba ei. Membru de partid am fost pentru că mă tocau ăia la ședințe și hotărau peste capul meu. După Revoluție, am fost al doilea președinte de C.A.P. Oricum, nu cred că odată cu legea asta, se va face ordine în țară. Ne îmbătăm cu apă de ploaie”.

Magda Tolea