Un document greu de pus în practică
În cursul săptămânii trecute, în cadrul unei întruniri a Consiliului Județean Vâlcea s-a aprobat cu unanimitate de voturi strategia de dezvoltare a turismului în județul Vâlcea pentru perioada 2007 – 2013. Acest document a fost adoptat După ce la 18 septembrie 2007, Guvernul a adoptat un memorandum privind Master-Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007 – 2026 și planul de acțiune al acestuia. În domeniul turismului, la nivel național și județean au fost identificate următoarele probleme cheie: dezvoltarea neautorizată; standarde slabe de urbanism – mai multe exemple de construcții care nu se încadreazăstilului arhitectural al localității; infrastructurăsuport slabă- inclusiv constrângeri de capacitate cu privire la drumurile locale de acces, lipsa spațiilor de parcare la nivelul cererii și lipsa facilităților pentru vizitatori precum toaletele, centrele de informare și a indicatoarelor. În vederea elaborării strategiei de dezvoltare a turismului în județul Vâlcea au avut loc întâlniri cu reprezentanții aparatului tehnic al consiliului județean, primăriilor din Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, că limănești, Olănești, Băile Govora, Ocnele Mari, Horezu, Brezoi și Voineasa, Camerei de Comerț și Industrie Vâlcea, Asociației Turismului Vâlcean și tour operatorilor. Planul de acțiune (anexăla Strategia de dezvoltare a turismului vâlcean) prevede realizarea de investiții în infrastructura de turism: număr de structuri de cazare de 2 și 3 stele cu 15% mai mare; număr de locuri de cazare cu 10% mai mare; existența unor structuri de cazare de cel puțin 4 stele; existența a cel puțin 100 de locuri de cazare de minim 4 stele; 90% din totalul structurilor de cazare săfie în stare bunăde funcționare etc. De asemenea, planul de acțiune prevede diversificarea ofertei turistice și stimularea realizării de pachete turistice. Pentru promovare și marketing se prevede sprijinirea dezvoltării de branduri județene, locale și individuale; promovarea la târgurile de specialitate; promovarea online; promovarea prin materiale tipărite și CD-uri de prezentare; asigurarea vizibilității zonelor de atracții turistice; educație în vederea prevenirii poluării ca urmare a activităților turistice. În cadrul Priorității „Resursele umane”, se prevede instruirea top managementului din sectorul turismului în special în privința standardelor serviciilor pe piețele externe și a modelelor de bune practici; instruirea și certificarea personalului din turism pentru furnizarea de servicii la standardele piețelor externe. În fine, se mai prevede dezvoltarea capacității administrative a partenerilor implicați de a implementa strategia. Valoarea totalăpreconizatăpentru punerea în aplicare a acestor proiecte depășește 1,5 milioane euro.
Unde ne aflăm cu „turismul”?
Potrivit „Strategiei”, turismul este considerat prioritatea județului Vâlcea. Justifică rile acestui statut de prioritate sunt următoarele: turismul este un sector economic cu perspective de dezvoltare pe termen lung, resursele turistice fiind practic inepuizabile; turismul acționeazăca un element dinamizant al întregului sistem economic, generând o cerere specifică de bunuri și servicii la nivelul celorlalte sectoare ale economiei; turismul reprezintăo piațăsigurăa forței de muncă și de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice restructurate; turismul constituie un mijloc de protejare, conservare și valorificare ale potențialului cultural, istoric, folcloric și arhitectural al județului; turismul poate fi un mijloc activ de educare și ridicare a nivelului de instruire și civilizație a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populației. Necesitatea unui document strategic județean de dezvoltare a turismului pe termen mediu este evidentă, aceasta fiind condiția obligatorie a dezvoltării durabile. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului în Județul Vâlcea 2007-2013 a fost inițiatăde Consiliul Județean Vâlcea, dar la forma finalăși-au adus contribuția reprezentanți ai Instituției Prefectului – Județul Vâlcea, ai primăriilor din zonele cu potențial turistic, ai Camerei de Comerț și Industrie Vâlcea, ai furnizorilor de servicii de turism, ai operatorilor de turism și ai asociațiilor de profil. Procesul de elaborare a strategiei a constat în parcurgerea a patru etape principale, în cadrul că rora, După caz, pot fi individualizate subetape. Prima etapăa fost cea de documentare. În cadrul acesteia au fost colectate și analizate informațiile care privesc domeniul turismului în vederea utilizării acestora la fundamentarea strategiei. Au fost colectate și analizate strategiile și politicile europene, naționale, regionale și locale în domeniul turismului, legislația și informațiile statistice oficiale privind turismul în județul Vâlcea. Etapa a doua a fost cea de elaborare proiectului strategiei pe baza informațiilor relevante colectate și analizate în prima etapă. În primul rând a fost elaboratăstructura strategiei, fiind completate informațiile obținute în prima fază. După aceea au fost elaborate analiza SWOT, viziunea, prioritățile, obiectivele și planul de acțiune. Etapa a treia a fost etapa consultării publice. Mai întâi au fost consultate direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Vâlcea, iar apoi s-a trecut la consultarea publică propriu-zisă. În acest sens, proiectul a fost publicat spre consultare pe pagina de internet a Consiliului Județean Vâlcea și a fost transmis în format tipărit și/ sau electronic Instituției Prefectului – Județul Vâlcea, consiliilor locale din zonele cu potențial turistic, Camerei de Comerț și Industrie Vâlcea, furnizorilor de servicii de turism, operatorilor de turism și asociațiilor de profil. Mai mult decât atât, a fost transmis și un chestionar care cuprindea atât descrierea proprie și prioritățile de dezvoltare cât mai ales așteptările Față de factorii interesați din domeniu. De asemenea, a fost asiguratăinformare presei cu privire la acest demers. Etapa consultării publice a inclus și sesiuni de dezbatere publică a proiectului strategiei. În cadrul acestor sesiuni au fost dezbătute atât proiectul strategiei cât și modalitățile optime de implementare a acesteia. Etapa a patra, ultima etapă, a fost cea a redactării formei finale a proiectului strategiei în vederea supunerii spre a probare a Consiliului Județean. Deși revizuirea documentului a fost practic un proces continuu, înainte de transmiterea formei finale în vederea adoptării, au fost analizate toate chestionarele retransmise și au fost verificate propunerile factorilor interesați în vederea asigurării concordanței dintre situația actuală, prioritățile, obiectivele și acțiunile propuse prin proiectul strategiei cu cele ale factorilor interesați din domeniu.
În județul Vâlcea existăaproape 800 de monumente
În Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, zone protejate sunt menționate în județul Vâlcea: Rezervații ale biosferei, parcuri naționale sau naturale (Parcul Național Cozia și Buila Vânturarița); 46 de Rezervații și monumente ale naturii; 2 cule; 3 biserici din lemn; Muzeul satului; 14 Biserici și ansambluri mănăstirești; Mănăstirea Arnota – Comuna Costești, satul Bistrița; Mănăstirea Bistrița – Comuna Costești, satul Bistrița; Ansamblul Mănăstirii Cozia – Orașul că limănești, localitatea că ciulata; Biserica bolniței Mănăstirii Cozia – Orașul că limănești, localitatea că ciulata; Biserica Nașterii Maicii Domnului a schitului Ostrov – Orașul că limănești; Ansamblul Mănăstirii dintr-un Lemn – Comuna Frâncești, satul Dezrobiți; Schitul Fedeleșoiu – Comuna Dăești, satul Fedeleșoiu; Ansamblul Mănăstirii Govora – Comuna Mihăești, satul Govora; Ansamblul Mănăstirii Horezu – Orașul Horezu, satul Romanii de Jos; Biserica Intrarea în Biserică și Sfântul Ioan Botezătorul – Orașul Horezu, satul Urșani; Ansamblul Mănăstirii Mamul – Comuna Lungești, satul Stănești-Lunca; Biserica Adormirea Maicii Domnului – Comuna Lungești, satul Stănești-Lunca; Schitu Cornetu – Comuna Racovița, satul Tuțulești; Fostul schit Dobrușa Vovidenia, Biserica – Comuna ªtefănești, satul Dobrușa; Fortificații dacice – Buridava antică , complex de așezări civile aflate în jurul unor înălțimi fortificate, cu terase, palisade și turnuri de apărare – Orașul Ocnele Mari, localitatea Ocnița; Necropole și zone sacre – epoca fierului – Necropolătumularăde incinerație – Comuna Costești, satul Costești; Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine – Castrul roman Arutela (în punctul „Poiana Bivolari”) Orașul că limănești că ciulata. Județul Vâlcea are o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturalăde interes național în următoarele localități: Municipii: Râmnicu Vâlcea; Orașe: Băile Govora, Băile Olănești, Brezoi, că limănești, Horezu, Ocnele Mari; Comune: Alunu, Bărbătești, Berislăvești, Boișoara, Budești, Bujoreni, Bunești, Câineni, Costești, Dăești, Frâncești, Golești, Goranu, Lungești, Mateești, Măldărești, Mihăești, Perișani, Pietrari, Racovița, Runcu, Sălătrucel, Slătioara, Stoenești, ªtefănești, Tomșani, Vaideeni, Vlădești, Voicești. Prin douăhotărâri de guvern din 2006 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, au fost atestate ca stațiuni turistice de interes național orașele Băile Govora, Băile Olănești și că limănești-că ciulata și comuna Voineasa, respectiv ca stațiune turistică de interes local orașul Horezu. De asemenea, potrivit Listei monumentelor istorice, în județul Vâlcea există796 de monumente. În condițiile cadrului legal de mai sus, la nivel județean se pot identifica drept factori interesați în domeniul turismului autoritățile publice locale, societățile comerciale și organizațiile profesionale. Dintre autoritățile publice locale se evidențiazăConsiliul Județean, ca reprezentant al interesului județean și consiliile locale din zonele cu potențial turistic, ca reprezentante ale populației din zonele respective. Dintre societățile comerciale cu activitate în domeniul turismului pot fi distinși furnizori de servicii de turism și operatori de turism. Interesul orică ror societăți comerciale este de a realiza profit. Pentru o mai bunărealizare a intereselor lor, societățile comerciale s-au organizat în asociații profesionale cum sunt Camera de Comerț și Industrie Vâlcea și Asociația Turismului Vâlcean. Nu în ultimul rând, populația reprezintăde asemenea un factor interesat, ea fiind consumatorul serviciilor de turism.
O treime din stațiunile balneare ale țării sunt în Vâlcea
Județul Vâlcea dispune de nu mai puțin de 3 din cele 9 stațiuni balneare din țară, recunoscute pe plan național dar și internațional pentru potențialul și valoarea curativă. În majoritatea stațiunilor balneare, existăinfrastructură, însă, indiferent dacă aparține sectorului de stat sau a celui privat, aceasta este în cea mai mare parte în stare precară. Majoritatea spațiilor de cazare sunt de douăstele sau mai puțin. Existăo supraofertăde cazare din punct de vedere cantitativ și o lipsăde cazare din punct de vedere calitativ. Furnizorii de servicii de turism admit că sistemul subvenționat de bilete asigurăo cotăsemnificativădin numărul de turiști cazați. Tratamentele oferite prin practici tradiționale se efectueazăde cele mai multe ori cu echipament vechi, care nu se aflăla înălțimea exigențelor clienților care le plătesc în zilele noastre. Existăînsăși furnizori privați de servicii de turism particulare în stațiuni balneare care își modernizeazăși extind oferta de facilități și produse pentru a satisface așteptările pieței. Cu toate acestea este evident că Pentru a veni în sprijinul dezvoltării stațiunilor balneare, trebuie luate următoarele măsuri: în afarăde relieful muntos și deluros în proporție de 66% existăo serie de alte premise care săpermităpracticarea cu succes a turismului montan: parcurile naționale Cozia și Buila-Vânturarița – cu o supraFață de 17.100 ha, respectiv 4.186 ha; rezervațiile; peșterile; animale rare. Turismul rural cuprinde recreerea în decor rural sau mediu rural, în scopul participării sau experimentării unor activități, evenimente sau puncte de atracție care nu sunt disponibile în zonele urbane. Acesta include rezervațiile naturale, zonele rurale deschise, satele și zonele agricole. El cuprinde ecoturismul și agroturismul. Turismul rural devine din ce în ce mai atractiv, pe măsurăce turiștii devin mai mobili și cautăo schimbare Față de viața la oraș. Măsura în care ei pătrund în viața de la țarădiferăde la un vizitator la altul. Unii vizitatori doresc săfie simpli spectatori. Alții vor săse implice în mod direct în proiecte de protecție și conservare a mediului sau în activități agricole. În atragerea potențialilor turiști existăprovocă ri de dezvoltare și provocă ri de promovare. În ultimii ani a existat o creștere semnificativăatât cantitativ, cât și calitativ a unităților de cazare rurale datorităinvestitorilor individuali și finanțării SAPARD. Potențialul cultural este evident în context național și regional: o culturăpopularăputernică , numeroase evenimente și festivaluri tradiționale;798 monumente istorice și ansambluri de arhitectură, dintre care – 1 monument UNESCO național – Mânăstirea Hurezi; monumentele și statuile de cult și laice: Casa Memorială”Anton Pann”, Muzeul de Istorie a Județului Vâlcea, Muzeul de Artă”Casa Simian”, Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal Măldărești; instituțiile de spectacol (Teatru, Filarmonică , Orchestre populare, Ansambluri artistice); 21 de mănăstiri și schituri; siturile arheologice; formele de culturădin Vâlcea reprezintăo motivație semnificativăpentru numeroși vizitatori. Monumentele arhitecturale și religioase, din care multe reprezintăîncă vestigii culturale, reprezintăpuncte de atracție majore. Numărul mare de mănăstiri, biserici și alte clădiri de cult reprezintăobiectivul a numeroase că lătorii de grup sau individuale. Se impune întreținerea și restaurarea acestora pentru primirea vizitatorilor. Artele vizuale, fie că se aflăîn muzee sau în galerii, necesităsprijin similar pentru prezentare. Evenimentele culturale și folclorice prezintăun potențial semnificativ pentru dezvoltarea turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcționări durabile și pentru a le păstra pentru generațiile viitoare. Au loc numeroase festivaluri și evenimente tradiționale anuale care nu atrag interesul scontat al vizitatorilor. Însă, existădeficiențe în asigurarea promovării la timp a numeroase evenimente pentru a permite organizarea și promovarea de circuite. În Vâlcea, s-a înregistrat o creștere a numărului de hoteluri din mediul urban și, în special, numărului de pensiuni urbane și rurale în ultimii ani, cu observația că , așa cum era de așteptat, existămai multe unități de cazare în partea de nord a județului. Evoluția indicatorilor demonstreazăcă din anul 2000 aproape s-a dublat numărul structurilor de cazare turistică . Creșteri semnificative se înregistreazăla numărul de hoteluri, dar mai ales la numărul de pensiuni turistice urbane și rurale. Este evidentăcă numărul vilelor, cabanelor turistice și al campingurilor a înregistrat o creștere foarte mică . Având în vedere clasificarea structurilor de cazare După numărul de stele sau margarete, se impune precizarea că majoritatea structurilor de cazare sunt de 2 stele, și că , ținând cont de faptul că legislația românească acordăun număr de stele în funcție doar de existența sau inexistența unor servicii, existăo variație foarte mare a calității serviciilor oferite. Deși numărul structurilor de cazare turistică în perioada de referință2000-2006 aproape s-a dublat, practic capacitatea de cazare turistică a crescut cu doar aproximativ 200 de locuri. Este evident că numărul de locuri în pensiunile urbane și rurale a înregistrat o creștere semnificativă, însănumărul de locuri de cazare din hoteluri, cabane turistice și campinguri a înregistrat creșteri foarte mici, pe fondul unei scă deri semnificativa a capacității de cazare a vilelor turistice. În ceea ce privește capacitatea totalăde cazare în funcțiune, se observăo ușoarăcreștere a acesteia. Mai exact, hanurile, motelurile, pensiunile urbane și rurale au înregistrat creșteri foarte mari ale capacității de cazare, în timp ce hotelurile au înregistrat o creștere ușoară.