De câteva săptămâni, conducerea CET Govora împreunăcu responsabili din cadrul Exploatării Miniere Berbești și Consiliul Județean Vâlcea lucreazăla un proiect de înființare a unui complex energetic în județul Vâlcea al că rui capital săfie deținut de județul Vâlcea în calitate de acționar unic. Se preconizeazăcă acest Complex Energetic va fi înființat prin fuziunea dintre CET Govora și o parte din patrimoniul societăților comerciale: Societatea Naționalăde Transport Feroviar de Marfă”CFR Marfă” SA, Compania Naționalăa Lignitului Oltenia și SC Hidroelectrica SA București. Pentru realizarea acestui proiect, s-a solicitat acordul de principiu din partea Ministerului Economiei și Finanțelor. La un moment dat, cei de la Ministerul Economiei vroiau săconstituie un complex energetic care săincludătoate termocentralele de lignit din Oltenia și exploatările miniere rentabile din zonă, dar și câteva hidrocentrale. Acestea, împreună, puteau crea un mare complex energetic, sub numele Complexul Energetic Oltenia. În plus, s-ar fi putut salva toate termocentralele din zonă, deoarece costul mediu într-un viitor Complex Energetic Oltenia ar fi sub cel european. Un alt principiu care a stat la baza proiectului de creare a mamutului era caracterul flexibil al noii companii, generat de existența hidrocentralelor.
Precedente de succes
Toți investitorii privați activi în segmentul energiei analizeazăîn permanențăorice posibilitate prin care își pot completa portofoliul la nivel local. Pentru cei care au deja o companie de distribuție și furnizare a energiei, obținerea unor capacități de producție este un scop declarat. Numai că realizarea obiectivelor depinde de un singur lucru: rapiditatea cu care se mișcă statul. Îinând cont de faptul că doar un complex energetic are nevoie de investiții de retehnologizare de 500 de milioane de euro, bani pe care statul nu îi poate da, privatizarea producției ar trebui demaratăcât mai repede. În ultima vreme, foarte multe păreri negative s-au îndreptat că tre segmentul termo cunoscut ca fiind cel mai costisitor și asupra necesității unor astfel de capacități de producție. Termocentralele au unul dintre cele mai importante roluri în construcția sistemului energetic național prin echilibrul pe care îl asigură. Principalul atu al termocentralelor este faptul că ele pot intra rapid în funcțiune. În timp de secetă, așa cum este în prezent, segmentul termo poate suplini cu succes lipsa resurselor hidro. până când statul se hotărăște totuși săînceapămarile privatizări din segmentul de producție, se mai produce un efect. Cei mai importanți consumatori industriali au anunțat deja investiții, în producție. Astfel, producă torul de aluminiu Alro Slatina, care înghite 7% din producția anuală de energie a României, a anunțat că va investi un miliard de dolari pentru termocentrală, suma echivalentăretehnologizării a două complexuri energetice. Puterea termocentralei va fi de 1.000 MW. Pe de altăparte, furnizorul de energie electrică pentru OLTCHIM, Energy Holding, intenționeazăsă-și completeze micul portofoliu de producție format prin câteva microhidrocentrale cu o termocentralăcât jumătate de reactor nuclear. Adică va investi 700 de milioane de euro într-o termocentralăcu o putere de 400 de MW la Gorj. Cea mai mare companie de profil de pe piața localăeste Energy Holding. Potrivit informațiilor din piață, compania deține unul dintre cele mai avantajoase contracte de achiziție de energie electrică încheiat cu cel mai ieftin producă tor: Hidroelectrica. Compania, deținutăîn proporție de 99% de o instituție Financiară elvețiană, Societe Bancaire Privee, deține potrivit propriilor estimări o cotă12% din piața liberă. Energy Holding estimeazăcă va înregistra în acest an o cifrăde afaceri de circa 320 milioane euro, în creștere cu 8%, și un profit de până la 16 milioane euro, mai mare cu 33%, potrivit datelor companiei.