Un bebeluș a fost scapat de la moarte.
Familia Cioroianu trăiește într-o casăinsalubrăși dărăpănată, înnegritădin cauza deselor incendii care i-au mistuit pereții, în care soarele abia dacă pătrunde prin ferestrele mici și prea murdare, acoperite de pături grele, îmbibate de mirosuri pestilențiale.
Undeva, în Colonia Nuci, o familie își duce existența într-o sărăcie inimaginabilă, de coșmar. Trăiesc de pe azi pe mâine, învârtindu-se fără ieșire în labirintul sumbru al vieții, ca sub un blestem aruncat, fără rost, asupra lor. Dumnezeu i-a abandonat suferinței, transformându-le destinul într-un Infern continuu, din care, din păcate, nu existănici măcar o singurăcale de scă pare. Familia Cioroianu trăiește într-o casăinsalubrăși dărăpănată, înnegritădin cauza deselor incendii care i-au mistuit pereții, în care soarele abia dacă pătrunde prin ferestrele mici și prea murdare, acoperite de pături grele, îmbibate de mirosuri pestilențiale.
Sărăcia, spunea cineva, e ca o boalăaprigăcare distruge suflete și dorința de viață. VOCEA VÂLCII a adus, până acum, în atenția opiniei publice zeci de astfel de cazuri. Unul mai dramatic decât altul. Zilele trecute, redactorii publicației au intrat în posesia informației că un bebeluș de numai 6 zile, Octavian, a fost lăsat pradămizeriei și foametei, chiar de cei care i-au dat viață. Deloc impasibili atunci când vine vorba de asemenea tragedii, ne-am deplasat în Colonia Nuci pentru a putea descrie mai bine existența de calvar a acestor oameni. Nicoleta l-a născut pe Octavian fără asistență medicală, fără să-i pese dacă acesta va trai sau nu.
Copilul mizeriei
În că suța dărăpănatăcu gard improvizat și poarta afundatăjumătate în nămol, locuiesc mama copilului, Nicoleta, mama – Maria – și fratele acesteia, Petrișor. Pe pat, într-o că măruțăstrâmtăal că rei tavan stăgata săse prăbușească în orice moment, era așezat, printre munți de zdrențe, un copil de numai șase zile, înfometat și murdar. În încă perea în care stătea copilul nu era nicio sursăde că ldură, iar frigul înțepător ce venea prin ferestre paralizase toate simțurile micuțului. În momentul în care am ajuns în locuința familiei Cioroianu, copilul era lăsat în grija bunicii sale, o bătrânăde aproape 80 de ani, care ne-a mărturisit că singura mâncare pe care i-a dat nepotului în acea zi, au fost câteva lingurițe de lapte. Rece. Așa a făcut de când s-a născut, ne-a spus ea. În celelalte că măruțe, era un frig insuportabil și o mizerie de nedescris. Familia Cioroianu le transformase în depozit pentru gunoaiele adunate, care aproape atingeau tavanul. Peste tot, pe jos, în pat și chiar pe pervazul ferestrelor erau aruncate resturi de mâncare alterate, ce emanau un miros groaznic. Mâncarea era gătităpe o plitămurdarăși ruginită, pe care erau așezate câteva oale cu mâncare, care prinsese o culoare verzuie.
Coșmarul perpetuu
Casa în care locuiesc membri acestei familii nu are apăcurentăsau canalizare. Singura sursăde venit a acestora este pensia bătrânei, în valoare de 150 lei. Întrebatădacă mama băiatului și-a dorit acest copil, bunica lui Octavian nu a putut sărăspundă. Bebelușul nu figureazăîn evidențele vreunui medic de familie, pentru că mama nou-născutului nu a permis doctorilor săfacă acest lucru sau să-l consulte. Menționăm că acest caz disperat a intrat și în atenția Direcției Generale de asistență Socialăși Protecția Copilului (DGASPC) Vâlcea, în urma unei sesizări făcute de medicul de familie, Elena Dumitrache, care a vrut săpunăcapăt suferinței copilului.
Salvat de la o existențde calvar
În acest momentul, conform declarațiilor directorului executiv adjunct, Roxana Radu, copilul a fost dat în plasament maternal profesionist. „Ne bucurăm că am reușit săluăm bebelușul de acolo. Ați văzut în ce condiții îl ținea mama lui. Absolut inumane. Din păcate, ne confruntă m foarte des cu astfel de cazuri. Unele dintre ele îți frâng, pur și simplu, inima ” – ne-a declarat ea.
Din păcate, în România de-acum Europeană , foarte multe familii se luptăsăsupraviețuiască . Mizeria în care trăiesc mulți dintre români este incredibilă. Case dărăpănate, cu pereți firavi prin care răzbate un miros de nesuportat, copii slabi și înfometați, lipsiți de apărare ducându-și traiul la marginea civilizației, la periferia întregii lumi. Asta este România săracă , unde oamenii trăiesc la marginea societății umane, paralel cu România bogată, a celor pentru care luxul a devenit un fel de a fi.