Acasă Arhiva Cel mai mult a pierdut Băsescu

Cel mai mult a pierdut Băsescu

 

Motto: „În orișice existămăcar o mică fisură. Pe acolo ne vine lumina.”

(Leonard Cohen)

 

Democrația nu a pierdut prea mult de pe urma scandalului bilețelelor. Nici poporul nu a ieșit în pierdere, dar nici în câștig. Cât despre România, ei bine, aici discuția ar putea că păta anumite nuanțe, în funcție de amplasarea „geopolitică ” a participanților la dezbatere.

 

Cel mai mult a pierdut Băsescu.

 

Dintr-o dată, locatarul Cotrocenilor nu mai este infailibil. Începe să-i pâlpâie feștila tupeului cu care obișnuia săabordeze (și săsabordeze) anumite chestiuni delicate, în maniera disputelor marinărești de la dana șapte din portul Shanghai. Supușii supușilor săi șușotesc acum pe la colțurile palatului, ale parchetului general, ale ministerului de interne și ale serviciilor secrete. Nici Adriana, nici Laura-Codruța, nici Vasile, nici George-Cristian și nici Claudiul Adrianei nu pot expulza dozatoarele de cafea din sediile instituțiilor pe care ei le conduc în numele Președintelui.

 

Cu excepția parlamentarilor din partidul bocvidenilor bercenari, la Senat și la Camera Deputaților cam toată lumea contemplăcu vădităemulație perspectiva trimiterii lui Traian Băsescu într-un concediu fărăplatăde vreo 30 și ceva de zile: suspendare, organizare referendum, numărare voturi și validare rezultat.

 

Alții, mai optimiști cu duhul, ipotecheazăbereta & basmaua piraterească , mizând și pe destituirea președintelui prin voința maselor convocate la referendum. Un „impeachment” destul de greu (dacă nu cumva imposibil) de obținut, datăfiind lehamitea referendarăa electoratului românesc, care nu prea pare sămai poatăfi biruitănici măcar cu ajutorul cozmâncienelor urne volante, purtate din ușă-n ușăși din poartă-n poartăcu sau fărăadeverințămedicalădin partea unor netransportabili.

 

În ceea ce măprivește, eu cu dragăinimăaș fi de acord să-l trimitem la vatrăpe T. Băsescu, dar numai cu condiția ca în locul lui sănu mai alegem un președinte, ci săpunem pe tronul țării un rege, un monarh constituțional. Abia așa România ar redeveni bine și, mai ales, eficient întocmită: condusăde un prim-ministru aflat la cheremul Parlamentului și garantatăconstituțional de un cap încoronat care nu poate fi supus mafiei grupurilor de interese ce inevitabil sunt poftite săfinanțeze campanii electorale.

 

Din păcate, nu se întrevede o imediatărestaurare a monarhiei în România. Așa că nu m-aș bucura săcadăacum Băsescu și să-și „rupăoasele”, doar ca săne vinăîn locul lui un alt vârfuleț al aisbergului matrapazlâciei trans-partidice. Mai bine săstea Băsescu acolo, la cOtroceni, încă o vreme, pentru că numai astfel se compromit în mod temeinic și noțiunea de „republică „, și ideea de „președinte de țară „, în ochii românilor.

 

Firește că Băsescu merităo mică lecție, adică o suspendare din partea Parlamentului, până la referendumul aferent. Asta, chiar dacă dumnealui n-ar învăța mai nimic din înghesuiala instrumentată- culmea ironiei – tocmai de PSD, PC și PRM, adică exact de partidele care în ultimii 17 ani au contribuit cel mai mult la stagnarea țării și care au brevetat funcționarea sistemului dâmbovițean-mafiot, cu bilețele, telefoane, intervenții și rezoluții „deștepte” pe colțul paginii.

 

Repet: cel mai mult a pierdut Băsescu. Nu fiindcă va sta, eventual, pe tușăo lună de zile până când românii nu se vor prezenta în număr suficient de mare la referendumul de destituire. Ci pentru că asistăm, acum, la prima clătinăturăa colosului cu picioare de lut. Pățania lui Băsescu seamănăcu cea a lui Ceaușescu de când cu greva minerilor din Valea Jiului, în vara anului 1977, când cultul personalității era la apogeu și nimic nu prevestise, încă , fisurarea efigiei luminos-despotice.

 

Vorba lui Leonard Cohen: iatăcă începe săpătrundălumina. Iar oamenii se trezesc, încet-încet, din starea de hipnozăpe care le-a indus-o victoria celui mai „urâțel” candidat la alegerile prezidențiale din 2004. Ceea ce este foarte bine.

 

La fel de bine este și că – flexându-și mușchii mai mult decât îi ajutăfibra – în final PSD, PC și PRM vor scă dea în ochii electoratului mai de la țară , fiindcă : „Ie-te-te și la ăștia, se lăudarăcă -i fac vânt lu’ Băsescu și nu izbutirănimic. De nimic nu-s în stare.”

 

Doar atât: După ce s-o termina tămbălăul referendumului, sănu cumva săvinăpe sticlăTraian-File-de-Poveste și săne explice el, ca un fel de Cuțu-Geoană, cum că : „He-he! Uite, dom-le, ne-am întors la bobor, iar boboru’ tot pămine măvrea”.

 

Câh!

 

Zora Vifor

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.