” Lipsiți de credibilitate și puși pe locuri neeligibile
” unul din criteriile de bazăpe care trebuie săle îndeplinească un aspirant la postul de parlamentar european este legat de integritatea sa morală. Așadar, candidații nu trebuie săfi intrat, până acum, în vizorul DNA și nici săfi obținut foloase necuvenite ca urmare a unui conflict de interese în urma deținerii unei funcții publice. Un alt criteriu se referăla migrația politică . Persoanele care s-au plimbat, de-a lungul anilor, de la un partid la altul, nu au nicio șansăsăintre în cursa pentru europarlamentare. În plus, partidele nu au voie săpune pe liste politicieni care intrăsub incidența „Legii lustrației”
Peste puțin timp, candidații pentru Parlamentul European vor intra în campanie electorală. Din păcate, puțini dintre ei cunosc, cu adevărat, regulile care stau la baza organizării acestui scrutin.
De curând, liderii filialelor locale ale celor mai importante partide politice din România, au anunțat, public, candidații pentru alegerile europarlamentare. Cei desemnați de formațiunile politice vâlcene săintre în cursa pentru Parlamentul European (PE), au, însă , șanse minime în alegeri și asta pentru că au extrem de puținănotorietate, iar, pe liste, sunt pe locuri neeligibile. Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru PE, țara noastrăva cheltui în jur de 800 de miliarde lei vechi.
Moralitatea, cerințăde bază
Unul din criteriile de bazăpe care trebuie săle îndeplinească un aspirant la postul de parlamentar european este legat de integritatea sa morală. Așadar, candidații nu trebuie săfi intrat, până acum, în vizorul DNA și nici săfi obținut foloase necuvenite ca urmare a unui conflict de interese în urma deținerii unei funcții publice. Un alt criteriu se referăla migrația politică . Persoanele care s-au plimbat, de-a lungul anilor, de la un partid la altul, nu au nicio șansăsăintre în cursa pentru europarlamentare. În plus, partidele nu au voie săpune pe liste politicieni care intrăsub incidența „Legii lustrației”. De asemenea, este foarte important ca cei care candideazăsăștie foarte bine una sau mai multe limbi de circulație internațională.
Pe bani frumoși
După alegeri, România va avea 35 de parlamentari europeni, în timp ce Bulgaria, doar 18. Europarlamentarii români vor avea și câștiguri materiale importante. Este vorba de o diurnăde 270 de euro pentru fiecare participare efectivăla ședințele Parlamentului European și de un salariu calculat în funcție de cel obținut în Parlamentul național. În cazul eroparlamentarilor români se mai adaugăși salariul brut de 47 de milioane de lei vechi, câștigat în țară . Așadar, veniturile lor vor cuprinde sume încasate atât din țară , cât și de la Parlamentul European. Din banii câștigați, ei trebuie săîși achite cazarea, masa și transportul intern. Costurile pentru transportul pe rutele București-Bruxelles și București-Strasbourg vor fi suportate de Parlamentul European.
Bătaie pe locuri
Listele care conțin candidații la alegerile pentru Parlamentul European (PE), vor fi întocmite, de partidele politice, la nivel național. Înghesuiala cea mai mare va fi până la locurile 7- 8, deși e, totuși, greu de crezut că o formațiune politică poate obține mai mult de 4 sau 5 mandate de europarlamentari. până acum, niciun partid nu și-a anunțat listele finale, privind candidații la PE. Mai mult decât atât, liderii partidelor vâlcene se bat cu pumnii în piept, anunțând niște nume date ca sigure pentru Parlamentul European, însă , nimeni nu spune că , în realitate, mai sunt 40 de județe, plus Bucureștiul, care au, la rândul lor, propriile candidaturi „sigure”.
Liberalii au speranțe mari
Deputatul liberal, Emilian Frâncu, a declarat, cu puțin timp în urmă, că Svetlana Preoteasa și Gheorghe Ionițăsunt candidații la europarlamentare din partea PNL Vâlcea. Politicianul spunea că Svetlana Preoteasa (vicepreședinta Organizației Femeilor Liberale din România), ocupă, pe liste, locul 18, din punctul său de vedere unul onorabil. În ceea ce-l privește pe celălalt candidat, nu se știe exact pe ce poziție se va situa, însă , șansele sale de a deveni parlamentar european sunt minime. La nivel central, Partidul Național Liberal, sperăsăobțină7 – 8 mandate de europarlamentar, iar, până în prezent, la sediul partidului din București, peste 49 de candidați și-au depus dosarele. De curând, PD Vâlcea anunțat că Ana-Maria Pătru (șefa Autorității Electorale Permanente Vâlcea) este candidatul partidului pentru Parlamentul European, fărăa se preciza ce loc va ocupa aceasta pe liste. Liderii democrați de la centru susțin că vor obține, în urma alegerilor pentru PE, în jur de 10 mandate de europarlamentar. Ultimele informații primite ne aratăcă , deocamdată, la PD București, au fost depuse peste 70 de dosare ale candidaților pentru funcția mai sus amintită.
Peremiștii vâlceni sunt reticenți
Partidul Conservator Vâlcea a propus-o ca și candidat pentru Parlamentul European pe consilierul județean, Vetuța Ciocan, despre care gurile rele spun că nu știe nicio limbăstrăină. PSD Vâlcea a venit cu propunerea Remus Grigorescu (consilier municipal), fiind de altfel, printre singurele formațiuni politice vâlcene care susține, pentru Parlamentul European, un tânăr. Liderii PSD spun că mizeazăpe obținerea a 12 locuri de europarlamentar. Primele 4 locuri vor reveni centrului, iar celelalte 8, organizațiilor județene. Cele 12 mandate, în cazul în care social-democrațiilor le ies calculele, vor fi împărțite astfel: primul și ultimele trei locuri vor fi ocupate de candidații de la centru, iar pozițiile 2 și 8 de cei ai filialelor județene. În schimb, peremiștii vâlceni au declarat că nu sunt încă deciși dacă vor propune sau nu un candidat la PE. În cazul în care partidul o cere, și-au ales, ca opțiune, pe consilierul local, Marin Popescu.
În ceea ce privește candidații PLD Vâlcea la posturile de europarlamentari, până acum, liberal-democrații vâlceni nu au făcut, public, niciun nume. Din câte se pare, Vâlcea nu va avea un candidat la PE. Întrebat dacă este posibil săse înscrie pe liste pentru un mandat de parlamentar european, șeful PLD Vâlcea, Petre Ungureanu, a declarat că nu se poate înscrie într-o asemenea cursă, pentru că nu cunoaște nicio limbăstrăină. Liberal-democrații sunt, însă , convinși că vor obține, la alegerile europarlamentare, un scor mai bun decât cel al liberalilor.
Șansele
până în prezent, liderii celorlalte formațiuni politice nu și-au anunțat încă candidații la Parlamentul European. Este foarte clar că până când listele naționale nu vor fi anunțate oficial de că tre fiecare partid, niciun candidat vâlcean nu e, de fapt, eligibil. Va fi interesat de văzut, dacă alegatorii vâlceni nu vor prefera săvoteze partidele care au reușit săîmpingăîn Față candidați locali, chiar dacă nu sunt prea mari admiratori ai respectivelor formațiuni politice.
Un studiu recent al INSOMAR aratăcă PD ar obține 29%, iar PNL doar 14% din voturi, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri. Un scor bun ar obține și PSD – 26%. Urmează, în sondaj, PRM cu 11%, PNG cu 7% și UDMR – 6%. Cele mai puține șanse le au conservatorii, cu doar 3%, sub pragul electoral impus de 5%. Un simplu calcul matematic, aratăcă dacă împărțim cele 35 de locuri la scorurile creditate partidele politice, ar rezulta următoarea distribuție: PD: minim 10 locuri, PSD: minim 9 locuri, PNL: minim 5 locuri, PRM: minim 4 locuri, PNG: minim 2 locuri, UDMR: minim 2 locuri. Se ajunge, astfel, la un număr de 32 de europarlamentari, iar diferența de 3 posturi va fi redistribuităconform unui algoritm de calcul.
Activitatea PE
Parlamentul European are 785 de membri, reprezentanții celor 27 de țări componente și este forul legislativ al Uniunii Europene. Germania este țara cu cei mai mulți parlamentari (99), iar la polul opus se aflăMalta, cu doar 5. Cu toate acestea, acest organism are o putere redusă, Parlamentul putând doar săaprobe proiectele înaintate de celelalte foruri, fărăa avea abilitatea de a promova proiecte proprii. Cele mai puternice instituții europene sunt Comisia Europeanăși Consiliul de Miniștri. Cu toate acestea, Parlamentul controleazăComisia, în sensul că numește membrii acesteia, precum și bugetul Uniunii Europene, care se ridică , în 2007, la 115 miliarde de euro. Se preconizează, însă , că Parlamentul European își va lărgi, pe viitor, atribuțiile.
Olivia Parvu