Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

CAMPIONI LA FURTURI ELECTRONICE

       ” la nivel mondial, românii sunt pe locul cinci în ceea ce privește frauda prin intermediul Internetului  ” specialitatea românească este frauda cu ajutorul că rților de credit false  ” flagelul fraudei prin Internet e în Continuă creștere, însă legea se aratămai mult decât neputincioasă

 

       Explozia Internetului în România, produsăcu ani în urmă, nu a dus numai la lucruri pozitive. Este indiscutabil faptul că , prin serviciile pe care le oferă, Internetul a adus și Continuă săaducă multiple avantaje în toate domeniile cu care oamenii interacționează, dar pe de altăparte, Internetul reprezintăși un mediu extrem de favorabil pentru cei care profităde o slabălegislație în ceea ce privește pedepsirea fraudei electronice de orice fel. Frauda pe Internet, sau „cybercrime-ul” cum este numit de că tre specialiști, este indiscutabil una dintre specialitățile românilor. Deplasarea afacerilor ilegale pe Internet nu s-a produs întâmplător, ci din rațiuni cât se poate de pragmatice. Astfel, cei care profităde naivitatea unora au știut că Internetul are cel puțin trei avantaje majore, și anume abolirea distanțelor, costurile aproape minime și o fațadăanonimă, toate acestea în schimbul unor sume destul de frumușele. Mai mult, infractorii electronici știu săprofite de legile care sunt și așa destul de puține și cu lacune.

       Furăm de nevoie

       Astfel, potrivit Centrului de Plângeri al Fraudelor pe Internet, o subdiviziune a FBI, România se situeazăpe locul cinci în lista țărilor unde se săvârșesc fraude pe Internet și pe locul secund la capitolul fraude cu că rți de credit. Mai mult, pe site-ul Centrului de Plângeri al Fraudelor pe Internet existăchiar și o atenționare, „Romanian Warning”, prin care se aratăcă nevoile cu care se confruntă societatea noastrăsunt principala cauzăa infracționalității electronice. „Împinși de posibilitățile limitate de a lucra în România, unii dintre cei mai talentați studenți la calculatoare își folosesc talentul pe Internet. Iar frauda pe Internet a cunoscut o dezvoltare inimaginabilăși datorităfaptului că , până în 2003, această infracțiune nu a fost pedepsităprin lege în această țară „, se aratăîn atenționare. La capitolul fraude cu că rți de credit, românii sunt fruntași, multe din site-urile care oferăposibilitatea efectuării unor plăți prin intermediul că rților de credit restricționându-și această modalitate în ceea ce privește locuitorii țării noastre.
       Capcanele Internetului

       În ultimul timp, numărul jafurilor sau tentativelor de jaf care au avut ca țintăcă rțile de credit a că pătat proporții fărăprecedent în țara noastră. Metoda de operare numităsugestiv „phishining”, termen care în traducere duce cu gândul la „pescuit”, a apărut pentru prima datăîn SUA, în anii „˜90, cu ajutorul ei reușindu-se săfie păcă liți mulți naivi. Cu toate că posesorii de că rți de credit sunt avertizați în ceea ce privește posibilitatea apariției unor mesaje electronice capcană, mesaje care par a fi formulate de că tre bănci, existădestui creduli care divulgănumărul de card, perioada de valabilitate și codul PIN al că rții de credit. Hoții reușesc prin intermediul Internetului să-i determine pe clienții băncilor săofere de bunăvoie datele necesare pentru a clona și goli cardurile, tehnică demonstratăde specialiști la aproximativ zece ani După ce aceasta circula deja pe Internet. Conștientăde pericolul iminent, chiar și Banca Naționalăa României a atras atenția printr-un comunicat adresat clienților săi: „pe Internet circulăun mesaj formulat ca și când ar veni din partea băncii, în care destinatarii sunt rugați sădeschidăun link. În fereastra care se deschide, și care are un aspect similar cu pagina electronică a unei bănci, se cere destinatarului, sub pretextul accesului la informații, numărul de card, perioada de valabilitate și codul PIN. Odatătransmise, aceste date vor fi suficiente pentru a devaliza contul titularului că rții de credit”, se preciza în comunicatul emis de că tre Banca Națională. Pentru a nu că dea pradăacestor capcane, posesorii de card sunt sfătuiți sănu deschidămesajele pe care le suspecteazăca fiind frauduloase și săle șteargăimediat din că suța poștală.
       Sublim, dar inexistent

       Cu toate că Internetul reprezintăcea mai facilăși liberămetodăde a-ți împărtăși ideile, de a comunica sau de a te lansa în afaceri de orice tip, se simte nevoia din ce în ce mai acutăde a impune unele sancțiuni civile sau penale pentru anumite activități „din rețea”. Chiar dacă infracționalitatea s-a mutat pe Internet, un domeniu aparent „ireal”, latura infracționalăși modalitatea de pedepsire a celor vinovați ar trebui săfie la fel de drastic stipulate precum infracționalitatea „reală”. În multe țări existădeja o serie de acte normative care sunt aplicabile și în cazul în care o infracționalitate se desfășoarăprin intermediul Internetului. Din păcate, legea nu poate ține pasul cu toate tipurile de fraudăcare se nasc, practic, în fiecare zi. O serie de fapte ilegale care se comit prin rețeaua de Internet reprezintăo noutate indiscutabilă, îngreunând astfel reglementările juridice săținăpasul și săfie în permanentăalertă. În România, deocamdată, actele normative referitoare la frauda prin Internet sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire.

       Pedepse globale

       Specialiștii în domeniul fraudei electronice sunt din ce în ce mai preocupați nu doar de folosirea eficientăși dezvoltarea Continuă a domeniului tehnologiei informației și a Internetului, ci și de stabilirea cadrului legal în care săse desfășoare interacțiunile în acest domeniu. În același timp, ținând cont de faptul că Internetul reprezintăo punte comunăîntre toate statele lumii, se contureazătot mai clar ideea că instituirea unei legi naționale, chiar dacă este una extrem de eficace, nu ar fi deloc suficientăatâta timp cât frauda prin Internet reprezintăun flagel global. În condițiile în care este posibil ca prin intermediul unui calculator din România săse acceseze un calculator din America, este utopic săcredem că legile naționale în materie de Internet ar putea funcționa. În sprijinul acestei idei militeazăși Serge Le Doran și Philippe Rosé, doi specialiști din cadrul Centrul de Plângeri al Fraudelor pe Internet, care susțin că „numai un spațiu juridic mondial va putea stăvili tăvălugul cyber-crimelor”. Mai mult, este nevoie de un Drept al Internetului, care săaibăun caracter global și care săfie aplicat de că tre toate țările utilizatoare de Internet.

Olivia Pirvu