În urmăcu un an de zile, am semnalat faptul că într-un depozit dezafectat al Uzinei Mecanice din Băbeni, salariați ai firmei râmnicene „Brenox”, administrator Ion Găitănaru, recondiționeazăautomate Kalașnicov, pregătite fiind spre a fi vândute în zonele firbinți ale lumii. Evident, După informarea opiniei publice, activitatea ilegalăa încetat, armele au dispărut și liniștea s-a reinstaurat. Prin nenumărate intervenții publice am cerut comenzii Inspectoratului Județean de Poliție săne spunăale cui erau armele, ce implicare are firma care le reansambla și recondiționa și cine le-a ridicat din depozitul amintit. De parcă nu ar fi avut obligația de a da socotealăopiniei publice și a consființi transparența la care era obligatăinstituția Poliție, nimic nu s-a întâmplat. Cineva le-a pus plasture pentru buze, polițiștilor comandanți. Nici acum nu se știe nimic despre cele 3064 de arme militare semnalate de noi. Aflăm, din ziarul Gardianul, că procurorii vâlceni ancheteazăoficiali ai Uzinei Mecanice Băbeni, pentru o presupusăsustragere de muniție și explozibil. Continuându-ne insistența, ne-am adresat și procurorilor vâlceni cu aceleași întrebări și ni s-a spus că situația pe care noi am prezentat-o nu le-a fost semnalată. Dar nici nu s-au autosesizat. Iar acum, aceiași procurori, ancheteazășapte persoane, ofițeri MapN și civili, personal al Uzinei Mecanice din Băbeni. Nici de data aceasta nu va fi informatăopinia publică de anchetatorii cazului?
Fragmente din articolul intitulat „Tăcerea lor ne spune multe/ 3064 de arme militare nu-și găsesc întrebuințarea”, publicat în Vocea Vâlcii nr 543/5.04.2007
Cine-i BRENOX?
această firmăa fost înființatăde Ion Găitănaru, domiciliat în Rm. Vâlcea, la aceeași adresăunde este înscrisăși firma sa. Deci, se poate spune că avem de a face cu o firmăde apartament. În anul înființării, Brenox avea ca obiect de activitate „Comerț cu amănuntul în magazine specializate”, obiect menținut până în anul 2001 când s-a trecut la „Comerț cu amănuntul neefectuat prin magazine”, sfârșind, în perioada 2002-2003, cu „Intermedieri comerț cu combustibili minerali”. Din anul 2004, ca obiect de activitate a fost declarat „Operațiuni de mecanică generală”, menținut până în acest an. Studiind indicatorii financiari ai bilanțurilor ce vizeazăperioada 1999-2005, nu poți sănu fi surprins săobservi că în anii 2001, 2002 și 2003, SC Brenox SRL nu are nici o cifrăde afaceri declarată, în schimb înregistreazăvenituri modice, cu cheltuieli și pierderi mari. Iar totul s-a făcut (sau nu s-a făcut?) cu un singur salariat. În anul 2005, cifra de afaceri a firmei a fost de 264 milioane lei vechi, obținând un profit de 25 milioane lei vechi, cu nici un salariat. În cazul în care datele de pe site-ul Ministerului de Finanțe nu sunt greșite, este și normal săte întrebi ce-i cu firma aceasta sau, mai bine zis, cine-i Brenox SRL și ce ascunde ea? Pentru că nu este normal ca având o cifrăde afaceri minimăși un profit de tejghetar săpoți cumpăra 3064 arme militare ce valoreazămilioane de euro.
Misterul ascunde ilegalități
Un întreg arsenal de arme militare au fost găsite într-un depozit al unui sereleu obscur. Administratorul firmei a declarat, inițial, că armele i-au fost aduse (de cine, oare?) pentru ca el săîntreprindălucrări de ambalare și conservare. Cu acte sau fără acte? Văreamintim că firma în cauzăa avut un singur salariat (din 1997-2004), pentru ca anul trecut sănu mai aibănici unul. Atunci, cine făcea ambalarea și conservarea? Mai apoi, din informațiile pe care le deținem, rezultăco-participarea la „gestionarea” activității a craioveanului Marin Bădescu (str. Maramureșului, bl. I19, ap. 1). Acesta nu este nici asociat cu Ion Găitănaru și nici salariat al firmei. Cine-i, atunci, Marin Bădescu? Dar mai ales, cine-i utilizatorul final (end-user certificate)? Este BRENOX o firmăintermediară, un mijlocitor, de își permite sădeținăîn depozit armament militar ușor, destinat unei entități cu identitate ținutăsub tăcere? Pentru că producă torul nu se știe cine este, iar Brenox-ul nu dispune de licențăpentru deținerea, confecționarea sau transportul armelor pe teritoriul României sau în lume. În Codul penal, nerespectarea regimului armelor și munițiilor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Dar tăinuirea?
Semnal că tre Parchet
Domnilor procurori, pe raza județului Vâlcea, în localitatea Băbeni, au fost descoperite 3064 arme ușoare militare. Funcționale. Ele au fost identificate de polițiști veniți de la IGPR ceea ce face săpersiste misterul implică rii unui obscur sereleu local într-o formă viciatăde trafic. Opinia publică are nevoie de explicații. Îndrăzniți dvs. săfaceți ceea ce nu le este în comportare și putințăpolițiștilor vâlceni! Contribuiți, astfel, la descurajarea celor care tulburăliniștea socialăa județului și care vor săse folosească de curățenia moralăa locuitorilor județului ca paravan al afacerilor lor veroase.
Procurorii din Vâlcea ancheteazăîn dosarul 450/P/2009 cazul explozibilului nedistrus de la U.M. Băbeni
Dosarul privitor la explozibilul din depozitele U.M. Băbeni existădin data de 19 ianuarie și are numărul 450/2009. Cauza este cercetată, la această oră, de Parchetul Judecă toriei Vâlcea. La data de 16 ianuarie 2009, în urma unei sesizări bazate pe date provenite de la Ministerul de Interne, Garda Financiară și polițiștii de la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Vâlcea au descins la U.M. Băbeni, unitate aflatăîn subordonarea Ministerului Economiei. Informațiile arătau că la această unitate fuseserăaduse aproximativ 127.000 de kilograme de trinitrotoluen (TNT) de la U.M. 02574, unitate aparținând MApN, pentru a fi neutralizate și distruse, dar acest lucru nu se realizase. La fața locului s-a descoperit că această cantitate nu fusese distrusăși se aflăîn două depozite care au fost sigilate de autorități. Cu toate acestea, în procesele-verbale din perioada în care a fost adus explozibilul, 7 august 2008 – 5 septembrie 2008, comisia de la Băbeni menționase că materialul exploziv a fost distrus. Procesele-verbale au fost aprobate de că tre directorul unității de la Băbeni, Ion Mărculescu, și de că tre locotenent-colonel Alexandru Dicu, în calitate de reprezentant al Ministerului Apărării.
ªapte persoane sunt cercetate pentru fals și uz de fals
La o lunăDupă deschiderea acestui dosar, întrucât cauza îl privea ți pe lt. col. Dicu, Parchetul Judecă toriei Vâlcea a declinat competența la Parchetul Tribunalului Militar București. De acolo, afirmăsurse judiciare, dosarul a intrat pe conflict de competențăla Parchetul Înaltei Curți, unde s-a stabilit că dosarul rămâne în competența Parchetului Vâlcea. Din data de 31 martie a.c., dosarul se aflăîn cercetări la IPJ Râmnicu Vâlcea – Biroul de Investigare a Fraudelor, sub supravegherea procurorilor vâlceni. Cercetările au fost începute pentru fals și uz de fals împotriva celor care au făcut parte din comisia pentru distrugerea explozibilului. Este vorba de directorul U.M. Băbeni, Ion Mărculescu, lt. col. Alexandru Dicu, de la MApN, Gheorghe Mustață, Nicolae Mateescu, Lidia Diaconu, Ionel Bârzan și Marin Sogor. Sursele judiciare aratăcă , în cadrul audierilor, cei de la U.M. Băbeni ar fi motivat că nu au distrus materialul exploziv, cu toate că în acte apare ca fiind distrus, pentru că era nevoie de o procedurăde „uscare”. Procurorii au stabilit că este necesar săse ia probe din materialul aflat în depozitele de la Băbeni, urmând ca specialiștii săefectueze o expertiză.
Adina Anghelescu-Stancu. (articol preluat din Gardianul)