” Foștii colaboratori ai Securității nu mai au ce că uta în funcții publice
S-A ÎNTÂMPLAT MINUNEA. Miercuri, 12 mai 2010, Camera Deputaților a adoptat Legea lustrației cu 203 voturi pentru, 40 împotrivăși 12 abțineri. Persoanele lustrabile au fost definite cele care au ocupat funcții de conducere și au fost remunerate pentru aceasta în PMR, PCR, UTC, UASCR, deputații în Marea Adunare Națională, membrii consiliilor populare județene, municipale și orășenești, membrii Consiliului de Stat și ai Consiliului de Miniștri, conducă torii instituțiilor de presă sau de propagandăai PCR, directorii de editură, persoanele din învățământul de partid, din structurile Securității sau colaboratorii acesteia ca poliție politică , magistrații cu funcții de conducere în sistemul judiciar comunist, comandanții din Inspectoratul General de Miliție până la nivelul șefilor de post inclusiv și șefii misiunilor diplomatice și consulare.
Unul dintre amendamentele adoptate la Legea lustrației face referire la exonerarea de la lustrare a celor care nu aveau 18 ani în momentul în care au devenit informatori ai Securității. În scurt timp, Ministerul Justiției va veni cu nomenclatorul tuturor instituțiilor represive ale statului comunist. Legea lustrației a fost inițiatăîn 2005 de parlamentari PNL, printre care și Mon Muscă , declaratăapoi colaborator al fostei Securități. Apoi, în anul 2006, legea a fost adoptată de Senat, dar odatăajuns la Camera a fost blocatăaproape patru ani.
Privind lucrurile pe plan local și ghidându-ne După prevederile clare ale acestei legi, existămulte nume de potentați locali care vor fi lustrați. Unul dintre ei poate fi chiar prefectul județului Petre Ungureanu care, susține o parte a presei locale, ar fi colaborat cu Securitatea.
Petre Ungureanu s-a născut în 1952. Între 1990 și 1999 a fost vicepreședinte al Partidului Național Creștin și Democrat (PNÎCD) Vâlcea, iar între 1999 și 2002, președinte al UFD (Uniunea Forțelor de Dreapta) Vâlcea. Din 2002 până în 2006, a avut funcție de conducere în organizația vâlceană a PNL. Apoi, a plecat de la liberali, înscriindu-se în PLD, partid pe care, de altfel, l-a condus la Vâlcea. Ulterior, a migrat de la această formațiune politică în PDL, partid care l-a promovat cu ochii închiși în funcția de prefect al județului. Niciunde în CV-ul său nu spune că ar fi fost membru al PCR, deși, este aproape imposibil ceea ce susține el. Cu mai multăvreme în urmă, Petre Ungureanu a recunoscut că a fost tentat, de mai multe ori, să”toarne” la Securitate, dar că nu a făcut-o pentru că l-ar fi mustrat conștiința. El spunea că înainte de 1989, a fost chemat sădea declarații legate de un incident petrecut în epoca ceaușistăunui ofițer de Securitate, care, susține el, l-ar fi întrebat dacă dorește sădea informații legate de acea întâmplate. „Am fost de acord verbal sădau informații legate de cei care aveau un comportament impropriu” – spunea el presei vâlcene. Acesta nu a făcut, însă , referire ce fel de informații ar fi dat Securității și nici nu a dat o definiție a „comportamentului impropriu”. El a mai spus că a avut două momente în viațăîn care a fost dispus săreclame la „Secu”, fără sămenționeze, însă , dacă a făcut sau nu acest lucru.
Frâncu a recunoscut că a colaborat cu Securitatea
Emilian Frâncu este și el unul dintre cei care s-ar putea sănu mai aibăposibilitatea săcandideze pentru un fotoliu de parlamentar, potrivit unei declarații a liberalului, datăîn noiembrie 2000, conceputăîn vederea candidaturii la funcția de deputat. Reproducem integral declarația autentificatăde notarul public Ion Holohan: „Subsemnatul Emilian-Valentin Frâncu, cetățean român, fiul lui Cornel și al Valentinei, născut la data de 13 februarie 1956 în municipiul Rm. Vâlcea, județul Vâlcea, cu domiciliul în mun. Rm. Vâlcea, strada Carol I, nr. 4 (fostă stradăMareșal Ion Antonescu), bloc M, scara A, ap. 5, județul Vâlcea, legitimat cu BI seria GX nr. 486166, eliberat de Poliția mun. Rm. Vâlcea la data de 29 mai 1997, de profesie inginer, cunoscând prevederile art. 292 Cod Penal cu privire la falsul în declarații, După luarea la cunoștințăa conținutului Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității ca poliție politică , declar pe propria răspundere că nu am fost agentul sau colaboratorul organelor de securitate, ca poliție politică , în interesul art. 5 alin. 1 – 5 din lege. Menționez faptul că am avut relații de serviciu cu organele de securitate, în calitate de angajat al Direcției Județene de poștăși telecomunicații Vâlcea și ghid B.T.T. Dau prezenta declarație fiindu-mi necesară pentru a candida la funcția de deputat la alegerile parlamentare din data de 26 noiembrie 2006. Redactatăși dactilografiatăîn cinci exemplare, astăzi data autentifică rii, la Biroul Notarului public, Ion Holohan, cu sediul în municipiul Rm. Vâlcea”. Cum-necum, la ceva timp După ce ziarul nostru a publicat declarația lui Frâncu, acesta a făcut pe dracu-n patru și a obținut de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) un document care atestăcă , de fapt, nu a colaborat cu Securitatea. „S-a întâmplat în perioada în care am lucrat la PTTR (actuala Companie NaționalăPoșta Română), dar și când am fost ghid la BTT (Biroul de Turism pentru Tineret). Îin sămenționez că nu am făcut poliție politică , întrucât acestea erau doar niște rapoarte nevinovate, care nu au făcut rău nimănui. La BTT, ghidul, șoferul și șeful de grup semnau câteva rânduri informative despre activitatea pe care o aveau. Am semnat note și în perioada în care am fost șef al Compartimentului Personal de la PTTR, dar această sarcinăera prevăzutăîn fișa postului”. Aceasta este destăinuirea făcutăde Emilian Frâncu în fața a peste 10 jurnaliști din presa localăîn data de 16 august 2006.
Proiectul Legii lustrației a primit pe 27 aprilie, din partea comisiilor juridică și pentru drepturile omului, un raport favorabil cu amendamente, cu 22 de voturi pentru, cinci abțineri și un vot împotrivă, reprezentanții PSD fiind reticenți vizavi de constituționalitatea proiectului.
Potrivit actului normativ, este interzis accesul la funcții și demnități publice pentru o perioadă de 10 ani a persoanelor care au făcut parte din fosta nomenclaturăcomunistă. Pe lista lustrabililor se aflăpesediștii: Ion Iliescu, Octav Cozmâncă , Șerban Mihăilescu, Viorel Hrebenciuc, conservatorul George Copos, liderul PC, Dan Voiculescu, și o serie de lideri ai UDMR. Printre cei care ar putea să-și piardăfuncțiile sunt Theodor Stolojan și Mihai Răzvan Ungureanu. Primul dintre ei a fot, până -n 1989, funcționar în Ministerul Finanțelor la serviciul „aportul valutar” iar Ungureanu, membru supleant al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.
Lasă un comentariu