Proiectul de de prăbușire controlatăa cavernelor de la Ocnele Mari a „înghițit” până în prezent peste 4.000 miliarde lei vechi. Suma este estimativădeoarece atât reprezentanții Ministerului Economiei, cât și autoritățile locale țin la secret costurile acestui proiect. Din 2001, guvernele au venit și au plecat, proiectul a rămas, iar statul român ,,spală” miliarde de lei prin acest proiect, în condițiile în care fenomenul de prăbușire al cavernelor de sare nu poate fi controlat decât de Dumnezeu. Singurul lucru controlat de specialiștii Ministerului este traseul de scurgere al saramurii, un proiect pentru care s-au cheltuit câteva miliarde de lei bune. Câte, doar conducerea firmei Conversmin știe și ministrul Economiei. Suma necesară strămutării caselor s-a ridicat la peste 20 milioane de euro, chiar dacă sinistrații au fost și vor fi strămutați în zone unde canalizarea rămâne în continuare un vis frumos. Probabil inițiatorii s-au gândit că prea multăcivilizație strică , dezrădăcinarea fiind resimțitămult mai acut de că tre sinistrații obișnuiți sătrăiască în secolul trecut.
Situația de la Ocnele Mari începe săse precipite odatăcu apariția primei fisuri în Câmpul I de sonde. Factorii implicați în gestionarea fenomenului de așa zisăprăbușire controlatăau început să-și facă probleme, chiar dacă la nivel declarativ acțiunea se desfășoarăconform programului deoarece ,,apariția acestora nu indică intrarea cavernei în faza de colaps”.
În timp ce specialiștii stau cu ochii pe crăpătura din Câmpul I de sonde, autoritățile județului stau cu ochii pe cartierul de la că zănești construit special pentru sinistrații din Ocne, ale că ror gospodării se aflăîn calea saramurii, proiect care ar trebui finalizat la data de 18 aprilie 2010. Statul a alocat pentru construcția celor 20 de gospodării peste 100 miliarde lei pentru un proiect în care canalizarea este sublimă, dar inexistentă. Ministerul nu a prevăzut-o pentru că era prea scumpă. După ce a aruncat miliarde de lei în saramură, statul s-a gândit săfacă economie chiar acolo unde nu trebuia. Pentru atingerea acestui obiectiv de mare importanțăpentru capii ministerului, cele 20 de case vor fi racordate la o fosăseptică .
În 2006, Ministerul a început negocierile cu familiile afectate de prăbușirea cavernelor și de deversările de saramură. În urma negocierilor cu firma Conversmin, angajată de Ministerul Economiei în vederea gestionării situației de la Ocne, comisia a stabilit cuantumul despăgubirilor pentru fiecare persoanăîn parte în funcție de averea deținutăinițial. Astfel, reconstrucția gosopdăriilor se va face pe scheletul construcțiilor pierdute plus plata uzufructului.
Proiectul cartierului de la că zănești aratăastfel: trei case cu o cameră, bucă tărie și baie; șapte case cu două camere, bucă tărie și baie; șase cu trei camere-bucă tărie- baie; patru case cu patru camere, bucă tărie și baie. Din cele 20 de case doar pentru 10 s-au prevăzut anexe, acestea fiind construite doar pentru cei care au animale. Valoarea contractului este de 8.631.047,69 lei, fără TVA, din care, până în acest moment, s-au decontat celor două firme de construcții angajate de Ministerul Economiei, doar 198.413 lei. În prezent, lucrările au fost sistate, până la primirea ultimei tranșe de bani. Conducerea Prefecturii afirmăcă suma nu este deloc mare, în proiect fiind incluse și cheltuielile generate de aducerea utilităților: gaze, electricitate, o stație de epurare și canalizarea cu ,,circuit închis” a celor 20 de case, toate racordate la celebra fosăseptică . Dacă pentru construcția celor 20 de case s-au alocat aproape 100 miliarde de lei, la prima strigare, rămâne de văzut cât va aloca statul pentru construcția celorlalte 36 de case aflate pe lista Ministerului Economiei.