Acasă Arhiva 2 ROMEDIA A DECLANȘAT LUPTA PENTRU SUPRAVIEÎUIRE

ROMEDIA A DECLANȘAT LUPTA PENTRU SUPRAVIEÎUIRE

 Falimentul presei este aproape

Pe măsurăce ne rupem de trecutul „socialismului biruitor la orașe și sate”, acceptând și adoptând introducerea progresului tehnic în mai toate domeniile, au început sădisparăo serie de meserii legate de apariția ziarelor pe piața presei. Cei care au lucrat în presă , până în 1990 și câțiva ani După , știu că , prin tipografii, erau nelipsiți linotipiștii, zetarii, culegătorii de titluri, paginatorii etc. Ei erau cei mai tari și cei mai mari, în cazul în care doreai săfii băgat în seamăși publicația ta săintre în lucru. Depindeai de ei, în mod clar. Apariția tipografiilor moderne și a computerelor i-a scos din circuit pe acești „regi” ai tipografiilor. Nimeni nu mai culege ziare la linotip și din toată vechia „meșterie” a presei, a mai rămas doar rotativa. Dar uite că , la câte piedici se pun în continuitatea apariției presei scrise, a mai intervenit și criza economică , astfel că se aflăîn pericol și tipăriturile, iar profesia de ziarist este și ea pe ducă . Ziarele vor mai putea fi citite doar on-line, iar blogherii sunt pregătiți săle ia și ei locul. A ajuns meseria de jurnalist una de conjunctură? Va putea ea săreziste, să-și dovedească viabilitatea și rolul de câine de pazăal democrației? Dacă meseriile enunțate mai sus au fost desființate datorităprogresului tehnic, meseria de ziarist este împinsăspre prăpastie de criza economică , de dezinteresul guvernărilor pentru menținerea ei în formă și de calitate. În toate țările din lume, presa, pe de-a’ntregul ei, primește sprijin de la stat, fără a se condiționa funcționarea ei. Pentru a se putea cere sprijinul de care are ea nevoie, în mod legal și organizat, un grup de editori de presă (patroni de presă ) au pus bazele și au înființat Patronatul Presei din România (ROMEDIA) urmărind săsolicite și săconvingădiriguitorii vieții noastre publice de necesitatea unor măsuri de redresarea industriei de media, breaslăgrav afectatădin cauza crizei economice.

Publicația noastrăeste membru fondator al acestei instituții patronale, editorul ei șef fiind reales, săptămâna trecută, în funcția de vicepreședinte. La întâlnirea amintităs-a convenit săse cearăguvernului acordarea de subvenții directe sau indirecte pentru toate activitățile din mass-media, așa cum se acordăîn majoritatea statelor din Uniunea Europeană . De asemenea, s-a solicitat diminuarea TVA-ului la nivelul celui prezentat în Uniunea Europeană pentru activitățile din mass-media, între 0 și 50%, iar plata TVA-ului săse facă la încasarea facturii. La toate acestea, s-au mai adăugat și solicitări privind aplicarea de facilități financiare pentru distribuția de presă , instituirea unui tarif maximal privind distribuția publicațiilor pentru serviciile prestate de Poșta Românăși de SNCFR (instituții ale statului), precum și reacordarea de facilități financiare pentru transportul și cazarea angajaților din mass-media aflați în delegații. Dar solicitarea cea mai importantă, După facilitățile financiare și modificarea legii privind fondurile de pensii facultative astfel încât săse permităziariștilor să-și creeze propriul fond de pensii, este modificarea legislației, pentru a se acorda posibilitatea juridică Inspecției Muncii săverifice și săsancționeze instituțiile de presă care funcționeazăcu angajați nelicențiați în domeniu sau neatestați de o comisie profesională, recunoscutăde sindicatele media și asociațiile profesional-patronale. Dovedind o largăcolaborare și accesibilitate cu toate formele de organizare media – profesionale și sindicale – dezideratelor ROMEDIA, i s-au adăugat acceptul și colaborarea Federației Jurnaliștilor MediaSind, primind un serios și consistent sprijin de la Asociația Patronatelor UGIR 1903, al că rui membru este ROMEDIA. Întreaga luptădusăpentru salvarea declinului mass-media, datorat crizei economice, trebuie săcapete noi colaborări și sprijin, pentru că , După cum se poate vedea, câteva cotidiene naționale, de mari tiraje, și-au închis redacțiile. Vămai amintiți ce teancuri de ziare se aflau pe masa jurnalistului Mircea Badea – în emisiunea „În gura presei”, la Antenele Cameliei Voiculescu? Ce a mai rămas acum? Nu mai răspund „prezent” cotidienele LIBERTATEA, ZIUA, COTIDIANUL și alte 14 periodice cunoscute. Falimentul ce a pornit din capitalăși-a întins aripile și spre județul nostru. Deși nu deținem informații exacte, am aflat că două cotidiene locale își trăiesc ultimele zile de existență, iar majoritatea dintre celelalte au conturile blocate la bănci, datoritădebitelor constituite pentru datoriile la stat. Privind cu teamăși la viitorul nostru, aproape că ne bucurăm de starea de fapt a presei locale, în speranța că numărul (exagerat de mare de titluri de ziar pe cap de vâlcean) se va reduce, scoțându-i pe nevolnici (cei fără calificare media) și pe impostori, în decor, aceștia reîntorcându-se la meseriile pentru care au calificare. Totuși, optimismul nostru nu se dăînvins. Nu va dispărea jurnalistul și în niciun caz nu va fi înlocuit de blogger. Și asta, pentru că jurnalistul semneazăcu numele lui și își asumăceea ce spune. Bloggerul, de cele mai multe ori, își alege un „avatar” (că tot este la modă!) și în spatele lui ascunde toate frustrările acumulate, sigur că nu-l va identifica nimeni și, astfel, plin de curaj, poate săcombată. Apoi, jurnalistul trebuie săse întâlnească cu oamenii, săvadălucrurile cu ochii lui și scrie pe baza impresiilor trăite. În schimb, bloggerul stălipit de calculator și impresiile lui sunt După cum ordoneazăGoogle. O sămeargă, vreodată, pe teren, bloggerii? Iar ca sănu ne dezmințim obiceiul, trebuie săexiste și cineva care săfie înjurat de că tre o tabărăsau alta, mai tare decât cel susținut de jurnalist. Dacă nu ai curaj să-l înjuri pe Băsescu, pui ce îți vine la gurădespre Pora sau Moraru. Vrei să-l înjuri pe Geoană? Aici este liber și nu te iei, astfel, de niciun ziarist. Bloggerul nu trebuie înjurat, că nu ai niciun motiv, că riști săfi mai penibil decât Mircea Badea când face treaba asta. Speranța că mass-media, pentru supraviețuire, se va gândi și se va conforma maximei lui Alexandr Saljenițân, ce spune ” avem frecvent mai multe păreri, dar întotdeauna o singurăconștiință”, nu ne lasăsăgândim lugubru. Cu optimism, privim spre viitor, dorind ca toate greutățile ce le vom întâmpina săoccidentalizeze presa română. În vest, jurnalismul echivalează, în zilele sale bune, cu „literatura grăbit redactată”. În ochii lui Dinu Patriciu, în schimb, ziariștii independenți sunt doar niște „biete oițe care behăie”. Iatădiferența dintre Oxfordul democrației presei europene și americane și Prahova magnaților de veac XXI.

 

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.