A venit și 1 iulie, data când s-au anunțat scumpirile. De acum, prețurile gazelor plătite de consumatorii casnici și cele ale curentului electric vor sări în aer. Principalul „vinovat” al scumpirilor atât la energie electrică , cât și la gaze, îl reprezintăgazul de import, iar cauza determinantăeste majorarea de preț impusăde ruși pentru gazele livrate României. Nu mai e nevoie săintre rușii cu armata la noi, încet-încet slavii pun mâna pe rezervele noastre strategice sau ne fac dependenți de ale lor, într-o măsurăfoarte mare. Dacă americanii se dau de ceasul morții săfacă legea în petrol, Moscova o săo facă pe gaze. Apoi rămâne de văzut care are rezerve mai multe și cui i se va goli primul paharul. Cât despre noi, nu știu dacă intrăm în vreo socoteală, dar ca de obicei cred că vom ieși prost. Oricum, liniște și pace nu va mai fi multăvreme în țară . La rândul lor, producă torii de energie electrică ce folosesc ca materie primăgazul sau derivate din petrol au cerut și ei scumpiri. Practica de până acum a dovedit că fiecare scumpire de electricitate și de gaze aduce scumpiri ale tuturor elementelor, de la mâncare la servicii de telecomunicații și multe altele. În fața scumpirilor, consumatorii nu par săaibăniciun mijloc de apărare. După aceste scumpiri, are loc scumpirea alimentelor, pentru că atât prețul gazului cât și al petrolului, condiționeazăagricultura. La sfârșitul anului trecut, pe când măaflam în concediu, în America, mi s-a spus că pentru prima oarăde la al Doilea Război Mondial încoace prețul alimentelor a crescut în valoare realăși în occident, ceea ce se va repercuta dur în țările foste comuniste, cu o economie de piațăneconturatăbine și neechilibrată. Ceea ce se adeverește. Alimentele, în special cerealele, au fost prinse la mijloc între cererea sporitădin China și India, unde clasa mijlocie în, ascensiune nu mai vrea să mănânce doar frunze de lobodăca părinții lor, ci se diversifică spre carne și lactate. La aceasta, s-a adăugat utopia biocombustibililor promovatăde politicieni, ecologiștii de duminică . Dezechilibrul brusc – probabil, temporar – dintre cerere și ofertăa împins în sus costul coșului zilnic. Din cauza reformei neterminate în agriculturăși a consumului intern în creștere explozivă, suntem net importatori. Știm bine că țara noastrăare cel mai bun sol pentru agricultură, legume și fructe, cu soare „torid” toată vara, cu Dunărea în tot lungul sudului țării. Știm bine că Ceaușescu a plătit în câțiva ani datoria de 12 miliarde de dolari. Acum, mâncă m numai ce importăm, cu gust de hârtie. Știm bine că erau irigate milioane de hectare, că ne plăcea săvedem, mergând că tre mare, miile de hectare ce păreau fără sfârșit, de grâu, porumb, floarea soarelui, udate de păduri de aspersoare. Știm bine că , înaintea câtorva ani în care s-au plătit datoriile, Bucureștiul era aprovizionat cu fructe excelente din Dobrogea. Numai că totul a ajuns doar o amintire. Atunci când vorbim de scumpiri, nu trebuie să-i uităm pe liberalii lui Patriciu și vânzarea pesedistăa Rompetrol-ului. această tranzacție trădătoare l-a făcut pe Dinu Patriciu cel mai bogat român. Prietenul și omul-cheie al miliardarului este Ion Surza, fost premier al Republicii Moldova în perioada „romantică ” a politicii de peste Prut și purtător al blazonului Sturzeștilor. El are un rol decisiv în marile proiecte energetice care implică România, are „fir roșu” cu Kremlinul și poate facilita „legăturile directe” cu Moscova.
Rompetrol e un balaur cu 7 capete. Despre acest holding, mulți spun că este olandez, cu credința și deținerea unor informații din care rezultăcă vânzarea petrolului și capacităților de rafinare românești reprezintăo afacere încheiatăîntre statul olandez și cel rus. România este doar un punct de lucru. însă , în realitate, Olanda nu face decât săîncaseze chiria pe spațiul birourilor sediului administrative, fiind un intermediar impus. „Bătăliile” mari, conduse din sediul operativ București, cu inspirație de la Moscova, se dau pe teritorii mai prolifice cum ar fi Moldova, Bulgaria și Albania. În 2007, Rompetrol, a avut intrări de circa 9 miliarde de dolari, așa că , vânzarea pe 2,7 miliarde că tre kazaci, este praf în ochi. E un mod de a face România săînchidăochii… de parcă i-ar fi avut vreodatădeschiși. O săparăincredibil, dar olandezii spun că „țara lui Dracula a dat de dracu'”. Tot mai multe afaceri, mai mult sau mai puțin curate, dar în mod sigur bănoase, sunt legate de rușii și evreii din Basarabia. Măîntreb cât timp va mai trece până când Rusia va face din România o colonie (era săscriu „gubernie”) – modernă, bine’nțeles? Îara a fost distrusăde borfașii mari și de cei mici – ce au avut frâu liber până acum.
Nu-i văd pe incapabilii și escrocii din fruntea țării, promovând un program de însă nătoșire rapidăa nivelului de trai. Întotdeauna, alimentele au fost scumpe pentru cei săraci și prea ieftine pentru ce bogați. După cum se prefigurează, un echilibru între preț și puterea de cumpărare nu se va face niciodată. Ce se va face în schimb; dezavantajeazăatât producă torii cât și cumpărătorii și se va permite în continuare un număr foarte mari de intermediari.