Nu-i greu să ai tupeu
La redacție, pe adresa conducerii ziarului, a sosit o scrisoare semnatăde doamna Simona Daniela Botez, funcționar superior la Consiliul Județean Vâlcea. Ea se vrea un drept la replică la articolul intitulat „Angajații CJ au averi impresionante”, scris de Olivia Pîrvu-Cârciu, publicat în ziarul nostru. Doamna în cauzăa fost nominalizatăprintre oamenii avuți ai instituției, pentru că , După cum s-a „autodenunțat” pe Internet, are TREI case obișnuite și o locuințăla bloc (două case în județul Olt, una în Rm. Vâlcea și apartamentul în București) și patru autoturisme de lux (WW Golf – 2 bucă ți, Renault Clio și Opel Frontera). Evident, la simpla citire a Declarației de avere, completatăși postatăpe Internet, la data de 11.06.2009, nu poți spune decât că funcționara aceasta este o femeie bogată, dăruităde soarta cu „un parc auto” (nu o întrebăm la ce i-or fi trebuind patru autoturisme, pentru că le deține legal și plătește impozite pentru ele), „case peste case” și un apartament în București (vișina de pe tort, nu?), la care am uitat sămai adăugăm două terenuri intravilane, bune de construit vile, în Rm. Vâlcea și în Slatina, și două terenuri agricole, în comuna Vlădești, vecinăcu municipiul Rm. Vâlcea. Chiar dacă aceste terenuri sunt în indiviziune cu soțul său – Cosmin Botez, funcționara tot „avută” se poate numi, pentru că , nu-i așa?, familia este celula de bazăa existenței sociale, proprii și a societății. Iar, După cum se poate constata, doamna Botez co-existăbine în societate, mai bine ca multe colege de-ale dumneaei, de la Consiliul Județean. Și, atunci, dragădoamnă, unde-i supărarea și ce aveți cu limba românăde o siluiți în scrisoarea ce ne-ați adresat-o? De unde atâta tupeu de o insultați pe ziarista care v-a prezentat starea oficialăde înavuțire, afirmând despre ea că „…numele ei nu merităamintit”, că are „serioase lacune în stăpânirea sensului cuvintelor”, că a făcut o „glumăde prost-gust”, pentru ca, mai apoi, săcereți „sătrecem peste știința de carte a autoarei” (apropo, dvs. câtăcarte știți? Nu v-am întrebat câtăcarte aveți, că , astăzi, diplomele-s cel mai ușor de obținut!), și că , pentru ziaristă”lectura unui text on-line este dificilă” Chiar așa? Nu avem timp sa văfacem analizăpe textul scrisorii trimis la redacție, dar tot văatenționăm asupra grafiei din declarația de avere și vedeți ce ați scris despre soțul dvs., cu referire la locul dumnealui de muncă . „Parcul” nu se aseamănăcu „porcul”…
„Și asta nu e tot”
Propoziția din intertitlu se poate vedea în scrisoarea pe care am primit-o la redacție și, parcă , gura păcă tosului adevăr grăiește. Nu e tot ce vrea revoltata funcționarăsăne transmită. „Revoltata” doamnă, supusăunor furii că rora nu le cunoaștem etiologia, confirmăși nu infirmăce a scris ziarista despre averea dumneaei: „Alte afirmații neadevărate sunt că aș deține o jumătate dintr-o casăconstruităîn Vlădești (scuze, doamnă, casa nu este în Vlădești, ci mai încoace, mai aproape de kilometrul zero al municipiului Rm. Vâlcea, pe str. Știrbei Vodănr. 49 – n.r.), iar apartamentul din București este, de fapt, „o amărâtăde garsonierăde 27 m.p., moștenităde soț”. Apoi, dragădoamnă, dacă un spațiu de locuit în Capitală, apreciat și scris cu mânuța dumitale în declarația de avere ca valorând 548 miliarde lei este „o amărâtăde garsonieră”, știți câți români trăiesc din salariul minim pe economie și în case insalubre? De ce nu o dați de pomanăunor amărâți? că și așa este „amărâtă”. Săfim serioși. V-ați vrut spiritualăși caustică , dar nu v-a ieșit. Împreunăvedem același „film”, numai că dumneavoastrăvreți sănu se știe că aveți locurile în lojă, în zona boierească și nu la stal II, precum colegele de la Consiliul Județean. Cât privește cele patru autoturisme de lux, confirmați chiar dvs. (în declarație, dar și în scrisoare) că ele existăși, în atare situație, ce mai conteazăanul de fabricație? Văplimbați, pe drumurile lumii, la volan sau în dreapta șoferului, cu anii lor de fabricație sau cu motoarele puternice pe care le au? Și de ce insultați mesajul articolului nostru care vărecopiazăbogăția familială, folosind sintagma „sensul mizerabil folosit de autoare”, sens dat existenței garajului de autoturisme ce-l aveți? Ideea la care văreferiți nu este mizerabilă, face parte din jocul democrației, întărind transparența la care sunteți obligată, ca persoanăpublică , din forul administrației publice județene. Exprimarea nefericită, ce ați folosit-o insultător, ne duce la gândul dacă a făcut bine sau nu regimul Ceaușescu, alfabetizând mai pe toată lumea. Pe fundamentul acesta (binefăcă tor) unii nu au reușit să-și clădească o culturăgeneralăserioasă, să-și formeze spiritualitate și săcapete umor. Iar ca sănu vămai supărați pe autoarea articolului, aflați că sensul de a „trage cu urechea” – pentru termenul de „auditor”, nu l-a impus ea în text, ci redactorul șef, ca o sfidare a noilor termeni post-decembriști, necunoscuți în DEX. Ca neologisme, lături de „auditor” – sensul (nou) de persoanăcare face „audit” pentru activitățile desfășurate în instituțiile și societățile comerciale (în DEX – „auditor” înseamnă „ascultător”), mai apar „rezolvitori”, „aparținători” etc., iar pe seama lor, noi, cei pentru care cuvintele sunt materia primăprofesională, mai facem, din când în când și câte o glumă. Haz de necaz! Așa că , deh, cultura generalăbogatăeste de vină, doamnă, dar și tupeul și obrăznicia noastrăde a deconspira averile funcționarilor publici ce ascund și nu știu de ce ascund ce au câștigat prin muncă cinstită Sau este vorba de sutele de milioane de lei pe care le primesc, exagerat, „auditorii” din Consiliul Județean, de la primăriile auditate?
că tre ,
Vocea Vâlcii
În atenția domnului Redactor Șef :
Mănumesc Simona Daniela Botez, funcționar public la Consiliul Județean Vâlcea din anul 2008.
În virtutea dreptului la replică , vărog săpublicați următoarele:
În data de 27 iulie a.c., în ziarul Vocea Vâlcii au apărut mai multe afirmații privind persoana mea, în tendențiosul articol numit „Angajații CJ au averi impresionante”, afirmații care pot fi catalogate în mai multe feluri și anume :
– afirmații neadevărate;
– afirmații trunchiate sau o combinație a celor două .
O analizăîn detaliu a textului angajatei d-voastră, al că rei nume nu merităamintit, relevăurmătoarele:
Încă de la început este de observat că autoarea are serioase lacune în stăpânirea sensului cuvintelor, ea neștiind nici măcar ce înseamnă auditor (adică , „trage cu urechea?”) – sau, dacă presupusa explicație din parantezăs-a vrut a fi o nevinovatăglumă, atunci ea e o glumăde prost-gust, cu trimitere expresăla termenul calomnie! Dar, sătrecem peste știința de carte a autoarei și sărevenim la declarați mea de avere, postatăpe site-ul C.J. Vâlcea. La capitolul afirmații neadevărate din articol, trebuia menționat că terenul intravilan din județul Olt aparține soțului meu, dobândit anterior că sătoriei, așa cum este precizat în declarația respectivă. Se pare însăcă și lectura unui text on-line este dificilă, altfel nu pot considera că autoarea este de rea-credință.
„Și asta nu e tot.”
Alte afirmații neadevărate sunt că aș deține o jumătate dintr-o casăconstruităîn Vlădești, dar și dintr-un apartament situat în București. (Casa din Vlădești este o altăcondamnabilăinvenție a autoarei, iar apartamentul din București este de fapt o amărâtăde garsonieră de 27 mp, moștenităde soț.).
Și ajungem la „parcul auto format din mașini scumpe ” .
Autoarea „uită” sămenționeze anii de fabricație ai mașinilor, fiindcă , dacă ar fi făcut asta, articolul nu mai avea sensul mizerabil dorit de autoare ; fac eu însăprecizările necesare, pentru a se cunoaște adevărul :
– Golf 4 – an fabricație 2001, cumpărat în anul 2005
– Golf 3 – an fabricație 1994, cumpărat cu 1000 Euro, în anul 2008
– Renault Clio – an fabricație 1995, cumpărat cu 500 Euro, în anul 2008
– Opel Frontera – an fabricație 1994, cumpărat din Germania pentru părinții mei, dar cu banii lor (1500 Euro), însă înmatriculat pe numele meu la cumpărare.
În speranța că veți publica acest drept la replică , După toate regulile acestei obligații care vă revine, vă mulțumesc.