Acasă Arhiva 2 Răpitorii au locul lor, în penitenciar

Răpitorii au locul lor, în penitenciar

Liniștea socialăa județului nostru a fost (și încă mai este) tulburatăde răpirea unei minore de etnie rromă, După ce comandoul de răpitori au intrat prin efracție în casa unde locuia, imobilizându-i și părinții. Răpirea țigăncilor este, în general, bine cunoscutătuturor. Toate poveștile care au avut drept subiect „Răpirea din Seraiul corturăresc” urmeazăacelași scenariu, al unor telenovele de proastăcalitate. Conform scenariului, tatăl minorei lipsităde libertate se prezintăla Poliție, reclamărăpirea și sechestrarea „averii” sale, iar poliția intervine în forțăși obține eliberarea victimei (Doamne ferește sănu se bage în „eliberarea” răpitei, că intervin „apărătorii” drepturilor omului și jar mănâncă oamenii legii!). Ancheta declanșată, la sesizare, duce la întocmirea unui dosar penal, privind infracțiunea de lipsire de libertate, dosar care, odatăajuns la Parchet se alege cu cel mai competent și profesionist răspuns juridic: neînceperea urmăririi penale (NUP). În apărarea infractorilor, procurorii se transformă în avocații lor și spun că acțiunea comandourilor face parte din tradiția țiganilor de pretutindeni, specificând că nu ar fi avut loc o răpire, ci doar respectarea unei tradiții, iar la țigani furtul este ceva obișnuit.
Cutumățigănească

Fundația „Salvați copii” a făcut în așa fel încât, aplecându-se atât de mult asupra cazurilor de răpiri și sechestrări de țigănci – copii, a ajuns săi se vadăgoliciunilea dedesubturilor sale, devenind nu numai antisocială, ci și ridicolă. În justificare, „salvatorii de copii” spun că acest obicei este unul obișnuit la țigani, iar tradiția răpirii se găsește și în rândul țiganilor din Spania. Ei spun că fata este răpităde băiatul care o place, dar ea are dreptul sănu se că sătorească cu el. Totuși, dacă ea acceptăcă sătoria, familia mirelui trebuie săplătească familiei fetei o taxă. Chiar și în situația în care fata răpitănu este de acord săse că sătorească cu „predestinatul” și nu s-a profitat de ea sexual, familia fetei trebuie săprimească o sumăde bani, pentru a se spăla rușinea ei. Rușinea răpirii, pentru că , făcându-se referire la cealaltă”rușine”, ce act sexual s-ar putea desfășura cu o fetițăde 11 ani? Ce înțelege aceasta din procesul împerecherii, pe când nici sâni nu i s-au format? Unde-i chestiunea umanitarăa salvării copiilor din ghearele pedofililor și nenorociților? I-am întreba pe domnii judecă tori care refuză, în instanță, propunerea polițiștilor de arestarea răpitorilor, țiganii nu sunt și ei, ca și noi, români? În cazul în care aceștia confirmăîntrebarea, de ce nu se aplică prevederile Codului penal, pentru lipsire de libertate și asupra tuciuriilor infractori? Pentru că , După cum se poate vedea, țiganii sunt deasupra legii și au mai multe drepturi decât toți cetățenii români. Justiția, funcționând cu mai multe viteze și dând o mai mare importanțătradițiilor conaționalilor, ne însingureazăpe noi, ceilalți, care respectăm Legea, gândindu-ne la anarhie.

Răpire prin violență

La data de 25 august, la postul de Poliție, din Câineni, s-a primit (prin postul telefonic SNAU 112) reclamația că minora Diana că lin, în vârstăde numai 11 ani, a fost luatăcu forța de acasăde persoane necunoscute, După ce aceștia au intrat prin efracție în imobil și i-au imobilizat pe părinții ei. După o anchetălaborioasă, oamenii legii i-au depistat pe răpitori, aceștia fiind tot țigani, dar domiciliați în județul Argeș. Răpitorii au fost angajați de părinții unui alt minor, Felix că lin, de numai 12 ani, cu intenția de a-l că sători pe „bărbătuș” cu „domnișorica” Diana că lin, de 11 ani. Infractorii care au lipsit-o de libertate pe țiganca minorăsunt: că lin Felix, din Pitești, verișor primar cu tatăl minorei, Sandu Grafian – Băiculești/Argeș, Măcelaru Alexandru – Băiculești/Argeș și Matilda Boceanu, zisă”Maia”. Pentru fapta lor, infractorii urmeazăsăfie prezentați instanței de judecatăcu propunerea de arestare preventivă, pentru 30 de zile. Dar credeți că se va întâmpla săfie respectatălegea? Mai trebuie menționat că pentru eliberarea victimei, s-a oferit săfie negociator Diamant Alexandru că lin, o rudăa sa, care, După cum se conturează, prin negociere a mărit suma răscumpărării cerutăde tatăl fetei, adăugându-și și el un comision. Numai că mai înainte de a se lua banii, polițiștii au găsit-o pe Diana, dar nu în casa răpitorilor, ci în casa lui Diamant, lăsându-l cu buza umflată. Despre rolul și rostul amestecului acestui „negociator” ce prea se bagăîn toate și, mai ales, în seamă, pe la televiziunile locale, urmeazăsăne lămurească anchetatorii cazului.

O altărăpire

Un caz similar de răpire s-a produs în urmăcu o săptămână, victima infractorilor fiind țiganca minorăMaria Lepabrina că lin – de 12 ani, fiica țiganului Teofil Miclescu, din Rm. Vâlcea. Modul de acționare al răpitorilor este asemănător cu acela din cazul precedent prezentat, numai că până la ora închiderii ediției, victima nu a fost găsită. Potrivit polițiștilor anchetatori, și în acest caz, principalii suspecți sunt membri ai unei comunități de țigani din Argeș.

Procurorii NUP

În unul din rapoartele întocmite de comisari ai Uniunii Europene, ca răspuns la solicitarea guvernului țării noastre de a fi primităîn Casa ComunăEuropeană , s-a menționat că România este „sufocată” de crima organizată, pentru a putea face parte din UE, avertizând de pericolul invaziei Mafiei țigănești. Experți în combaterea crimei organizate au criticat faptul că nu se face mai nimic pentru combaterea corupției, în lupta împotriva crimei organizate și în privința reformei în Justiție. La capitolul „exemple”, se reliefeazăconcluzia că „nenumărate au fost comandourile care s-au dedat la răpiri de minore sau au fost identificați asasini plătiți și, care, de loc surprinzător, nu au ajuns în fața justiției, semn că existăo complicitate între politicieni, unii reprezentanți ai organelor coercitive ale statului și membrii organizațiilor mafiote. La capitolul lipsire de libertate în județul Vâlcea, în perioada 2003-2009, au fost înregistrate 11 cazuri, având ca victime fete din etnia țiganilor, toate soluționate în favoarea infractorilor răpitori. Astfel, în anul 2003, Ramona Miclescu, de 13 ani, din Câineni, a fost lipsităde libertate, iar dosarul penal întocmit (P/1380025/2003) a fost soluționat cu NUP, considerându-se că fapta nu există, deși răpirea a avut loc, iar părinții minorei au sesizat Poliția. În anul 2004, Floarea Lăutaru, din că limănești, a reclamat că fiica sa, o minorăde etnie țigănească , a fost răpităși soluția a a fost aceeași: NUP. În anul 2006, țiganca de 13 ani – Isaura Steluța Ghiocel, din Câineni, a încă put pe mâna unor țigani răpitori din Argeș și soluția a fost neînceperea urmăririi penale. Tot din că limănești, în 2006, Nicolae Dinescu a reclamat că i-a fost furatăfiica minoră, iar rezultatul a fost tot NUP (Dosar P/3050104/2006). În dosarul nr. 3396/2007, figureazărăpirea minorei Elena Tudorache, de 14 ani, din Rm. Vâlcea, iar procurorul de caz a concluzionat că „fapta nu există”. Tot NUP! Din analiza localităților unde s-au comis cele mai multe lipsiri de libertate, s-au evidențiat localitățile că limănești și Câineni, semn că răpirile tinerelor fete este o preocupare bănoasăpentru „vânzători-cumpărători” țigani. Reclamarea actelor de răpire, la Poliție, face săcrească prețul minorelor (în caz că au scă pat nedezvirginate) sau săscadă, în caz că s-au umplut de rușine. Cornelia Elisabeta Stoica, din că limănești, a reclamat răpirea fiicei sale de 12 ani și După ce s-au înțeles cu acela care a comandat răpirea (la bani, bineînțeles), polițistul de caz s-a ales cu un NUP, insultător (Dosar 152/P/2008). O altățigancă minoră, de numai 11 ani, Elena Mustață, din Bunești, a fost răpităși pe coperta dosarului întocmit cu profesionalism de polițiști, troneazăun NUP scris cu roșu, semn al supremației procurorului în fața aplică rii legii de că tre polițist (Dosar 962/P/2008). Au urmat Izabela Boiceanu – de 15 ani, din Păușești Măglași (Dosar 4458/P/2008), Lenuța Matei – de 13 ani, din Bunești (Dosar 390/P/2008), Lavinia Isaura că ldărar – de 14 ani, din Rm. Vâlcea (Dosar 4007/P/2006) și Fulmerea Avram, de 16 ani, din Câineni (Dosar 571/2009), toate „rezolvate” cu NUP.

Concluzii

Orice articol de presa ar trebui săse terminăcu o concluzie sau cu o constatare, privind cele prezentate. În aceste cazuri prezentate de noi acum, nu mai știm ce s-ar mai putea spune. Doar că , anarhia ce se prefigureazăîn țară, se datoreazăneaplică rii Legii, cu fermitate, în litera și spiritul ei. Ce dacă țiganii au, de secole, tradiția răpirii de tinere minore? Răpirea conduce la lipsire de libertate, chiar dacă , După împăcarea familiilor aflate în „conflict”, răpita declarăcă a mers de bunăvoie la viitorul ginerică . Familia victimei a sesizat Poliția de cele întâmplate, reprezentanții instituției coercitive s-au mobilizat și au acționat, uneori, cu riscuri, pentru eliberarea ei și nică ieri, în vreo lege a României, nu se găsește un paragraf prin care săse spunăcă vreun individ (sau indivizi) se poate juca cu profesioniștii unei instituții a statului, fărăurmări.

 

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.