” Încă o problemăpe capul directorului Nicu Spiridon
” motivul „războiului”: datoriile neachitate de că tre întreprindere că tre bugetul local, întrucât în acest proces societatea are calitatea de debitor, iar municipalitatea de creditor ” facem precizarea că la licitațiile de acum câteva zile, directorul Nicu Spiridon a reușit să-și salveze de la executarea silităînceputăde Direcția Finanțelor Publice Vâlcea următoarele bunuri: terenuri în supraFață de totalăde 23.000 mp ocupate de construcții; clădiri în supraFață totalăde circa 6.000 mp (care adăpostesc următoarele: sediu administrativ, cantina, corp fermentare, centrala frigorifică , depozit sticle, secția îmbuteliere, centrala termică , etc.); bunuri mobile utilaje, instalații și echipament tehnologic care fac parte integrantădin fluxul de producție
În data de 3 martie 2008, juriștii Primăriei Râmnicului au depus în mod oficial la Tribunalul Vâlcea o solicitare de declanșare a procedurii insolvenței – faliment – la întreprinderea BERE ALUTUS. Deocamdată, dosarul nr. 669/90/2008 se judecă la Tribunalul Vâlcea pe fond, iar primul termen al procesului este programat pentru data de 7 aprilie 2008. Motivul „războiului” dintre Primărie și BERE ALUTUS: datoriile neachitate de că tre întreprindere că tre bugetul local, întrucât în acest proces societatea are calitatea de debitor, iar municipalitatea de creditor. Acum câteva luni, directorul Nicolae Spiridon era foarte aproape sădea lovitura cu fabrica lui de bere și săscape din nou de plata datoriilor că tre bugetul de stat. Alături de BERE ALUTUS și Malț Robema Roșiorii de Vede, fabrica din Râmnicu Vâlcea urma săbeneficieze de scutirea datoriilor la buget de 250 miliarde lei vechi. Asta datoritălegii micilor berari, trimisă Parlamentului spre reexaminare de președinte și avizatăfavorabil de Comisia buget finanțe. Cu toate că inițiatorii legii prezentau în expunerea de motive a actului normativ o listăde nouăfabrici de bere care ar beneficia de ștergerea datoriilor acumulate la bugetul de stat, pe principiul unui sprijin acordat societăților care au capacitate de producție mai mică de 200.000 de hectolitri pe an, Finanțele Publice au constatat, După analiza situației celor nouăfirme, că doar două dintre acestea nu și-au plătit obligațiile că tre stat. Proiectul de lege viza obligațiile de platărestante la 31 decembrie 2003 și neachitate până la data intrării în vigoare a legii, reprezentând accize, impozit pe profit și TVA, datorate de întreprinderile mici și mijlocii din industria berii care au declarat până la 15 ianuarie 2005 că au capacitate de producție mai mică de 200.000 de hectolitri pe an. Măsurile de scutire a datoriilor bugetare sunt ajutoare de stat și ar fi trebuit ca inițiatorii săle notifice Consiliului Concurenței care aviza astfel de decizii în 2006. După aderare, toate ajutoarele de stat sunt analizate și aprobate de Comisia Europeană . Lipsa notifică rii prealabile a ajutorului de stat reprezintădin punctul de vedere al Comisiei un ajutor acordat ilegal. Forul decizional european analizeazăinclusiv ajutoarele de această natură, dar în urma unei investigații, poate lua decizia returnării acestuia. Directorul Nicolae Spiridon nu scapăde ocazie săspunăcă miza nepromovării proiectului de lege pentru scutirea de datorii îl reprezintădorința marilor grupuri din industria berii care doresc dispariția IMM-urilor din acest domeniu din două motive: dispărând aceste întreprinderi mici și mijlocii din industria berii, dispare și legislația pentru acestea și nu vor mai putea apărea altele; dispariția micilor producă tori de bere din România va duce automat la mărirea prețului berii de că tre marile companii internaționale. însă , este un raționament fals întrucât holdingurile transnaționale dețin deja o cotăde 90% din piața autohtonăa berii, astfel că existența acestor mici producă tori nu-i afecteazăîn decizia de stabilire a prețului de vânzare a berii. Acest preț este stabilit exclusiv în funcție de concurență, de piața liberă, de cerere, de calitate și de puterea de cumpărare a consumatorilor români.
Care sunt bunurile care au fost „salvate” de Nicu Spiridon de la executare?
Facem precizarea că directorul fabricii BERE ALUTUS, Nicu Spiridon, a reușit să-și salveze de la executarea silităînceputăde Direcția Finanțelor Publice Vâlcea următoarele bunuri: „Fabrica de Bere Alutus” cu o capacitate de producție de 150.000 hectolitri; terenuri în supraFață de totalăde 23.000 mp ocupate de construcții; clădiri în supraFață totalăde circa 6.000 mp (care adăpostesc următoarele: sediu administrativ, cantina, corp fermentare, centrala frigorifică , depozit sticle, îmbuteliere, depozit ambalaje, centrala termică , bazin apăpotabilă, fermentator, remiza PSI, instalație cioburi etc.); bunuri mobile utilaje, instalații și echipament tehnologic care fac parte integrantădin fluxul de producție. însă , la licitația din 10 martie, DGFP Vâlcea, prin Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Râmnicu Vâlcea, a vândut următoarele bunuri mobile și bunuri imobile sechestrate, ce aparțin debitoarei BERE ALUTUS, în dosarul de executare nr. 24: clădire în supraFață de 105 mp – Berăria Ostroveni (prețul de pornire a licitației a fost de 1 miliard lei vechi); teren intravilan în supraFață de 1.000 mp, situat în localitatea Râmnicu Vâlcea, strada Cetățuie (preț de 2,5 miliarde lei vechi). În plus, Finanțele Publice Vâlcea au mai vândut la licitație 17 autoturisme, autoutilitare sau autospecializate aparținând firmei BERE ALUTUS. În urmăcu o lună, Tribunalul Vâlcea a pronunțat încă o soluție favorabilăDirecției Generale a Finanțelor Publice Vâlcea în procesul cu BERE ALUTUS. În Dosarul 122/90/2008, instanța de judecatădin Vâlcea a decis săadmitărecursul solicitat de Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Vâlcea, din cadrul DGFP Vâlcea, împotriva BERE ALUTUS. De asemenea, Tribunalul Vâlcea a casat încheierea și a trimis cauza spre rejudecarea cererii de suspendare a executării aceleiași instanțe. După câteva zile După ce a aflat că Direcția Generalăa Finanțelor Publice Vâlcea intenționeazăsăvândăaproape toate bunurile fabricii BERE ALUTUS, directorul Nicu Spiridon a dat în judecatăFiscul, contestând dreptul acestei instituții de a-i executa fabrica în contul unor datorii că tre stat. Numai că Tribunalul Vâlcea a decis chiar în luna în care urma săse ținălicitația – septembrie – săanuleze irevocabil recursul solicitat de Nicolae Spiridon împotriva DGFP Vâlcea.
16 ani de la producerea primului butoi de bere
Se împlinesc 16 ani de când la Fabrica de Bere Alutus a fost produs primul butoi de bere și prima sticlăapărutăsub marca „Alutus”. La vremea aceea, speranțele și proiectele de dezvoltare a fabricii erau mari, la fel și promisiunile de modernizare a instalațiilor și capacităților de producție de la întreprindere. Totul trebuia corelat cu extinderea gamei de producție și lansarea unor noi tipuri și mărci de bere. La început, fabrica a aparținut statului, dar a fost rapid privatizatăprin falimentara metodăMebo, o metodăprin care angajații întreprinderii deveneau automat proprietari ai fabricii. Cum majoritatea muncitorilor de la BERE ALUTUS nu aveau bani pentru realizarea de investiții de modernizare, iar acționariatul fabricii era extrem de fărâmițat, s-a ajuns la momentul în care societatea nu mai putea ține pasul cu concurența și cu noile tendințe și tehnologii din domeniu. În ciuda încercă rilor disperate ale directorului general al BERE ALUTUS, Nicu Spiridon, producția fabricii a continuat săscadă, datoriile că tre bugetul de stat au început săcrească , totul pe fondul lipsei de perspectivăși de strategie pentru relansarea activității. Orgoliul sau alte motive l-au împiedicat pe directorul general și acționarul majoritar, Nicolae Spiridon, săvândăfabrica la un preț bun unui producă tor internațional de renume, sau săcreeze o alianțăsau fuziune cu un „gigant” din industria berii. Numai în acest fel, Nicolae Spiridon putea salva fabrica de la pieire, putea salva o tradiție și alte sute de locuri de muncă , putea găsi surse de finanțare pentru retehnologizarea instalațiilor de producție și pentru promovarea produselor, putea achita datoriile că tre bugetul de stat etc. Trebuie sămai spunem că fabrica BERE ALUTUS intrăîn categoria micilor întreprinderi producă tori de bere, întrucât are o capacitate proiectatăde producție de 200.000 hectolitri de bere pe an. Fabrica este finalizatăîn toamna anului 1992. Din profit, se plăteau ratele la împrumut și chiar dividende la fostul Fond al Proprietății de Stat. După privatizarea prin Mebo, în 1995, fabrica se extinde: sunt aduse echipamente din afară, iar capacitatea este ridicatăla 200.000 hectolitri pe an. însă , până acum, cea mai mare producție a fost de 120.000 hectolitri pe an. La prima vedere, BERE ALUTUS avea atuuri suficiente pentru a fi un producă tor local sănătos: pe piața vâlceanăvindea anii trecuți circa 70% din producție și deținea supremația, cu o cotăde piațăde 40%. Urmând exemplul marilor producă tori, BERE ALUTUS a folosit aceste mărci populare pentru berea îmbuteliatăla PET. În plus, BERE ALUTUS a lansat, în premierăpentru România, o bere pentru diabetici (hipoglucidică ) și produce sub licențăși o bere bavareză.
Raul Pop