Tavanul cavernei se poate surpa
PROIECT COMUN. Din „Programul de operare privind detensionarea situației existente în Câmpul I de sonde de la Ocnele Mari” am aflat că a fost întocmit un proiect comun de acțiune al Inspectoratului pentru Situații de UrgențăVâlcea (ISU) cu organele județene și locale în colaborare, Ministerul Economiei și Comerțului, Societatea Naționalăa Sării, Universitatea București (DCGG și DSCIM), ICPM MINESA Cluj-Napoca și SC GOVORA SA. Prima fazăa acestui complicat proces presupune alimentarea cu energie electrică a sondelor existente în Câmpul I, precum și executarea racordurilor hidraulice și a panourilor electrice de comandă. Din păcate însă , prăbușirea controlatăpoate implica și riscuri destul de mari. Cel mai mare dintre ele este acela ca tavanul cavernei săse prăbușească .
Potrivit programului, în primăfază, operațiunile executate la Câmpul I vor determina o creștere semnificativăa stării de tensiune mecanică la nivelul tavanului (presiunea hidrostatică la nivelul cheii de boltăva scă dea cu circa 6 bari) și, ca urmare, o intensificare a proceselor de desprindere a depozitelor sterile din bolta activăexistentă. „Transformarea cavernei comune din Câmpul I dintr-un sistem hidraulic sub presiune în unul cu nivel liber se va realiza în circa 30 de zile, în două etape: Etapa I – Oprirea alimentării (prin pompare) cu saramurăconcentratăa sistemului de caverne din Câmpul I, prin intermediul sondei 361 această operație va dura circa 10 zile și va conduce la reducerea sarcinii piezometrice cu 6-8m, cu o ratăde maxim 1m/zi. În acest moment vanele numerotate cu 2 (la sondele 361 și 368) și 5 vor fi deschise, toate celelalte vane fiind închise. În acest fel, creșterile de presiune ale sistemului de caverne vor determina debitarea liberăa sondelor 361 și 368 spre lacul din Câmpul II” se mai aratăîn document.
Tavanul cavernei comune se poate prăbuși
Cea de a doua etapăa prăbușirii Etapa II presupune deschiderea vanelor numerotate cu 3, închiderea celor cu 2 și pornirea sondei 361. „Saramura pompatăse va acumula în rezervorul de 120 mc. După testarea calității acesteia se hotărăște dacă va fi dirijată(gravitațional) spre saleduct (se deschid vanele 4 și 8) sau spre lacul din Câmpul IV (se deschid vanele 4 și 10). Debitul pompat din sonda 361 se regleazăastfel încât rata de scă dere a nivelului piezometric sănu depășească 2m/zi.Este de așteptat că odatăcu coborârea sarcinii piezometrice debitul pompat, pentru a asigura o coborâre de nivel relativ constantă, săcrească „, scrie în program. Un alt aspect dezbătut de documentul amintit se referăla monitorizarea proceselor determinate de declanșarea Fazei I care constă în: urmărirea nivelului piezometric în sonda 360, prin măsurători efectuate de trei ori pe zi, reglarea debitului pompat din sonda 361 astfel încât coborârea de nivel sănu depășească 2m/zi. În plus, se vor executa, săptămânal, măsurători cavernometrice din zona 360, pentru ca tavanul cavernei comune sănu se prăbușească . „Se urmăresc și se interpreteazăcontinuu informațiile furnizate de stația microseismică . sSe inspecteazăde cel puțin două ori pe zi suprafața morfologică a Câmpului I pentru a se observa apariția crăpăturilor și declanșarea altor fenomene geomecanice conexe de interes. Interpretarea integratăzilnică a acestor informații va permite o evaluare corectăa evoluției proceselor de instabilitate care afecteazădepozitele sterile din tavanul cavernei comune din Câmpul I și, eventual prevederea unui proces iminent de colaps. În principiu, existăposibilitatea ca înainte de finalizarea operațiilor grupate în cadrul Fazei 1 săse producă prăbușirea tavanului cavernei comune. Aceasta este varianta cea mai defavorabilăși, evident, trebuie luatăîn considerare”, relevăprogramul.
Existăposibilitatea ca cetățenii săfie evacuați
Potrivit raportului, volumul total de saramurăexpulzatădin cavernănu poate depăși 600 000 mc, din care un volum cuprins între 240 000 și 440 000 mc va debușa din lac în primele zile, în funcție de cota la oglinda apei. Saramura rămasăîn lac va fi expulzatăîn viitoarele 15-30 de zile ca urmare a proceselor de retaluzare a malurilor șise va amortiza lent. Lacul de acumulare de pe Pârâul Sărat poate prelua 500 000 mc. În primele 15 zile se poate livra că tre Platforma Chimică Govora un volum de minim 75 000 mc saramură, iar lacul din Câmpul II și bazinul de retenție de la baza Câmpului II pot stoca încă circa 40 000mc. În situația în care nu se reușește menținerea oglinzii apei în lacul din pâlnia de prăbușire la cote mai mari de 315m, evacuarea gospodăriilor existente în cuveta lacului de pe Pârâul Sărat este obligatorie. „Înainte de declanșarea colapsului, evacuarea gospodăriilor existente în cuveta lacului de pe Pârâul Sărat, începând cu cele situate la cote mai coborâte este imperios necesară . această operație va fi demaratăimediat După ce va deveni iminentădeclanșarea procesului de prăbușire. Alertarea dispozitivului tehnic care va acționa pentru a limita efectele proceselor de eroziune la deversarea saramurii din viitorul lac. Se verifică funcționarea stavilelor pentru golirea de fund a barajului de pe Pârâul Sărat. Se închid două dintre acestea, iar la cea de a treia se lasăposibilitatea de tranzitare a debitului se servitute. Imediat După declanșarea colapsului se închide și cea de a treia stavilăde la golirea de fund a barajului de pe Pârâul Sărat. Se oprește pompa din sonda 361 și se închid vanele numerotate cu 3. Dacă aceasta îndeplinește condițiile de livrare, se deschid vanele 4 și 8, iar în caz contrar se deschid vanele 4 și 10. După declanșarea colapsului, saramura va debușa pe suprafața versantului. Este de așteptat ca debitul maxim evacuat săse înregistreze în primele 10-12 ore. Evacuarea gospodăriilor care pot fi afectate și limitarea efectelor fenomenelor de eroziune (și a altor fenomene conexe imprevizibile care pot apărea) sunt acțiunile esențiale ale acestei perioade critice.
Preluarea debitelor deversate din sondele 362 și 368 contribuie la reducerea cantității de saramurădeversatăpe suprafața versantului. De pe altăparte, circa 500 mc/zi de saramurăeste livratăspre Platforma Chimică de la Govora sau spre lacul din Câmpul IV ( gravitațional). În momentul în care se constatăcă pâlnia de rupere din Câmpul I s-a definitivat, sondele 361 și 368 trebuie închise ( se închid vanele numerotate cu 2)”, se spune în raport.
După patru luni de pompare, riscurile scad
„După o lună de pompare se extrag din cavernăcirca 150 00 mc de saramură, După două luni circa 300 000 mc, iar După trei luni circa 450 000 mc. Altfel spus, prin pomparea saramurii din caverna comunăse creeazăvolume echivalente libere care urmeazăsăfie rambleate cu depozitele sterile prăbușite din tavanul cavernei. Rezultăcă După două luni de la începerea Fazei 2 cantitatea de saramurăexpulzatădin lacul format în pâlnia de prăbușire începe sădevinămai puțin semnificativă: între 0-140 000mc, în funcție de cota la oglinda apei din lac (dictatăde cota la pragul de deversare a saramurii). Rămâne însă deschisăproblema gestionării (evacuării) saramurii din lac. Pentru a reduce riscul declanșării unor alunecă ri de teren spre aval – care în cazul Câmpului I pot afecta linia de 400 kW existentă- este bine ca lacul săfie golit cât mai rapid posibil. În funcție de condițiile concrete din teren urmeazăsăse găsească soluțiile cele mai eficiente. După trei luni de pompare Continuă , nu se vor mai înregistra expulzări de saramurăpe suprafața versantului. În pâlnia de prăbușire se va forma un lac de circa 150 000 mc cu oglinda apei sub nivelul terenului.
După patru luni de pompare în pâlnia de prăbușire nu va mai apărea saramură. În funcție de condițiile concrete existente în acel moment se va hotărî ce urmeazăsăse facă în continuare. În principiu existăposibilitatea Continuă rii pompării din cele trei sonde cu exploatarea inerentăși a unei părți din saramura existentăîn unele din cavernele vecine”, se spune la finalul raportului.