Misiunea preotului este la altar, nu la afaceri
toată lumea știe înțelesul vorbei din popor: „săfaci ce face popa, nu ce face el”. Aceasta se potrivește perfect mai multor fețe bisericești din județul nostru, lucru demonstrat de-a lungul timpului. Șirul preoților care încalcă cu bunăștiințăcanoanele și legiuirile Bisericii Ortodoxe Române Continuă . Un astfel de preot este și cel din comuna vâlceană Măldărești, Ion Popescu. După ce a dat cu stângu-l în dreptul restaurând o biserică monument istoric, veche de sute de ani, fără săținăcont de normele în acest domeniu, acum preotul cu pricina, inventiv din fire, s-a gândit săconstruiască o pensiune. Acest lucru nu ar fi ceva neobișnuit pentru zilele noastre dacă ținem cont că mulți preoți au devenit popi cu juma de normăpentru parohiile pe care le deservesc, ocupându-se de propriile afaceri. Dar de data aceasta, părintele Popescu a mers cam departe, având în vedere că pensiunea cu pricina va fi construităchiar în curtea bisericii.
Popa Popescu „recidivist” în materie de încă lcare a normelor
Biserica OrtodoxăRomânăse regăsește între rândurile ziarelor După chipul și asemănarea poftei, lăcomiei, ipocriziei, a scandalurilor sexuale, a simoniei și a altor asemenea fapte. Actualitatea și modernitatea unei biserici care, prin esența sa, ține de dogma veche au fost de mai multe ori puse în discuție. Concluzia nu a fost încă trasă. Biserica OrtodoxăRomână(BOR) este una dintre puținele instituții românești neatinse de vreuna dintre schimbările care ne-au influențat în ultimele decenii. că derea regimului comunist, deschiderea dosarelor Securității, acceptarea României în Uniunea Europeană , toate au trecut peste BOR fără sălase nici o zgârietură. Este cu adevărat o stâncă de nezdruncinat, în care investim în continuare, conform tuturor sondajelor, un uluitor capital de încredere. Dacă a fi conservator este o virtute, atunci da, Biserica OrtodoxăRomânăpractică din plin această virtute, menținându-și toate reflexele dobândite în cei cincizeci de ani de dictaturăcomunistă. Și cele bune, și cele rele… Și trecând la meleagurile noastre, revenim După acest intermezzo, la personajul principal al acestui articol, preotul Ion Popescu din Măldărești, despre care spuneam că nu este la prima abatere. În luna aprilie 2007, preotul paroh al Bisericii „Sfântul Nicolae”, „Sfântul Gheorghe” și „Sfinții Voievozi” a decis săschimbe tâmplăria la turlele lăcașului de cult, înlocuindu-le cu ferestre din geam termopan. Mișcare greșită Pentru a putea face acest lucru, părintele avea nevoie de avizul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național Vâlcea, deoarece lăcașul de cult este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea. Din cauza ispravei făcutăatunci, în numele poporului, părintele a fost la un pas de a se alege cu un dosar penal. Au trecut doi ani de când o bijuterie a arhitecturii vâlcene, biserica din 1790, monument istoric de importanțănaționalăși universală, a fost „înfrumusețată” cu respectivele termopane. În decursul acestor ani, părintele a încercat sămai dreagăbusuiocul, pe ici pe acolo, aducând mici schimbări ferestrelor, doar-doar va reuși sărecreeze înfățișarea de dinaintea marii și neavenitei schimbări. După ce a reușit săscape cu bine de problema termopanelor, părintele Popescu a intrat într-o altăproblemă. Lăsând la o parte patrafirul și că delnița, păstorul celor peste 300 de suflete din parohia pe care o deservește, s-a transformat într-un adevărat investitor. Șeful comisiei de culturădin cadrul Consiliului Local Măldărești, acesta s-a hotărât săconstruiască o pensiune chiar în curtea bisericii. Localnicii care au fost martori la demararea lucrărilor, au privit contrariați la ceea ce se întâmplă. Măldăreștenii știu că părintele deține o casăși un apartament în localitate, așa că au rămas surprinși săvadăcă părintele mai construiește încă o casă. Dar nu era chiar așa. Preotul Ion Popescu din comuna Măldărești este, din vara anului trecut, și consilier local. Ca amănunt de culoare politică , la un moment dat se credea că părintele susține Partidul Național Liberal. până la urmă, părintele a trebuit sălase la o parte preferințele într-ale politichiei și săcandideze ca și independent.
Actul de proprietate, pus sub semnul întrebării
Bătrânii satului ne-au spus că părintele nu ar avea cum săfie proprietar al terenului din curtea bisericii, de vreme ce acesta a fost donat cu ani în urmăde unul din locuitorii comunei, tocmai pentru construirea unei biserici. Contrariați, am încercat sădeslușim modalitatea prin care preotul un act de proprietate, în baza că ruia i s-a eliberat de că tre primăria Măldărești autorizația de construcție. Despre acest lucru ne-a vorbit chiar primarul Ion Dragu: „Terenul pe care a fost construităbiserica i-a aparținut lui Dumitru Ciocârlan. Nu existănici un document, dar se pare că acesta l-a donat pentru construirea bisericii. Terenul nu a fost nicicând trecut în patrimoniul parohiei sau în cel al primăriei. În timpul comuniștilor, terenul cu pricina, a fost predat primăriei. Eu am găsit prin arhivădiferite procese-verbale de predare-primire între primărie și diverși cetățeni, care utilizau pământul în scopul agrar: arat, semănat, cultivat, secerat, deci pentru diferire munci. După apariția legilor fondului funciar, moștenitorii au venit la drept. Nu am avut cum săle eliberez un nou titlu de proprietate, aceștia intrând în posesie datorităvechiului titlu pe care-l aveau de la părinții lor. Unul din moștenitori a donat o parte din teren parohiei, iar o parte, aproximativ 1000 mp. se pare că i-a vândut preotului Ion Popescu. Acesta a venit la mine cu dosarul complet, cu toate actele necesare, cu toate avizele, astfel încât eu nu am avut altăposibilitate decât să-i eliberez autorizația de construcție. Oricum noi aici nu avem un specialist în arhitectură, așa că toate dosarele le trimit la Consiliul Județean, care dăgirul. că va construi această pensiune în curtea bisericii, e problema dumnealui. Și eu i-am spus că mi se pare puțin cam neobișnuit, dar domnia sa mi-a dat exemplu mănăstirea Bistrița care are o astfel de pensiune chiar la intrare”. De partea cealaltă, doi dintre cei trei copii ai titularului inițial al titlului de proprietate îl bănuiesc pe fratele lor decedat, Ciocîrlan D. Dumitru, că ar fi acceptat ” contra unei sume de bani, am auzit că vreo 18 milioane, săse modifice actul de donație că tre biserică doar cu suprafața parțială, adică 3000 mp fără 1000, beneficiind de nume identic cu al tatălui nostru, decedat”.
Preotul Popescu „tras de urechi” de Episcopie
Așadar, cu toate avizele luate, părintele a trecut de la vorbe la fapte. Despre destinația acestei pensiuni, vom reveni cu amănunte, atunci când vom reuși sădiscutăm și cu părintele Ion Popescu, pe care în ziua în care am fost la Măldărești l-a găsit ocupat cu o înmormântare. Moda pensiunilor în vecinătatea lăcașurilor de cult nu este nouă. Existăfoarte multe mănăstiri în țarăcare au posibilități de cazare. Dar acestea nu sunt destinate decât vizitatorilor respectivelor lăcașe de cult și sunt folosite pe toată perioada anului, dar cu precă dere în timpul marilor sărbători creștine. Nu știm în ce măsură, părintele Ion Popescu de la Măldărești va reuși săatragăun număr atât de mare de vizitatori astfel încât săfie nevoie săconstruiască o pensiune chiar în curtea bisericii. Dar despre părintele Ion Popescu vom mai vorbi și în alte ediții ale ziarului nostru, că ci acesta este o figurăinteresantăpentru preoțimea din Vâlcea. Și vădăm doar câteva amănunte. Cu puțin timp în urmă, părintele „a că lcat pe bec” și a fost chemat la Episcopia Râmnicului unde a fost nevoit sărăspundăcâtorva întrebări incomode adresate de mai-marii acestei instituții. Totul s-a redus la câteva reclamații care au ajuns pe adresa Episcopiei, în care enoriași din parohia pe care acesta o păstorește au dat în vileag comportamentul deloc „preoțesc” al părintelui Popescu. Îi reamintim, pe această cale, preotului Popescu că modelul Mîntuitorului ține de iubire, de dăruire, de acceptare și toleranță, nu de interdicție, de ascunzișuri de pedeapsănemijlocită, de amenințare. Este un mesaj al vieții, nu al morții. Regulile Bisericii sînt interdicții absurde, tabuuri, numai dacă vrei săle vezi astfel. Omul vine în biserică și primește sau nu primește Adevărul. Este o opțiune, nu o constrîngere. Este alegerea asumatăa unei că i. Calea lui Dumnezeu. Odatăcu credința, vine și libertatea.