Escrocheria radarelor fixe (II)
„Băieții deștepți” de la o firmădin Cluj Napoca au amplasat niște camere de doi lei, în câteva din comunele județului Vâlcea, După care toată munca (voluntară) o fac cei de la Serviciul Poliției Rutiere (cu angajați plătiți de la buget) care se ocupăde redactarea înștiințărilor și a proceselor verbale și prin asta 65% din amenzi ajung în buzunarele celor de la Codec. În teritoriu, firma clujeanăa instalat două radare în interiorul localităților Câineni și Bujoreni și câte unul în localitățile Milcoiu și Slătioara.
În numărul trecut, v-am prezentat cum o firmăprivată, cu sediul în Cluj-Napoca, denumităCodec SPAT – a pus la cale o modalitate ingenioasăde a-și rotunji veniturile fără prea multămuncă , dar cu participarea tâmpăsau „cointeresată” a reprezentanților IJP, Autoritatea Teritorialăde Ordine Publică (ATOP) și ai administrației județene vâlcene. Firma Codec se poate lăuda că a pus mâna pe unul dintre cele mai profitabile contracte din țară , cel privind amplasarea de radare fixe pe drumurile publice. Societatea șmecherilor liberali din Ardeal a început șirul afacerilor în județul Cluj, întinzându-și tentaculele până în Sibiu, Bacă u, Vâlcea, Suceava și Mureș. Contractele semnate de firma Codec cu primăriile din județul nostru – supervizate de Consiliul Județean și Autoritatea Teritorialăde Ordine Publică (ATOP) Vâlcea – aratăcă 65% din banii de pe amenzi sunt luați de Codec și 35% rămân la primării. După cum se vede, parteneriatul dintre primării și firma clujeană, exclude prezența Poliției vâlcene la împărțirea câștigului. În schimb, niște minți de pe la noi, aflate în ceață, au făcut ca la Poliția RutierăVâlcea săfuncționeazăun birou de supraveghere a traficului unde unsprezece lucrători de poliție (instruiți cu bani din Bugetul statului pentru a lupta cu infractorii și infracționalitatea) au fost transformați în birocrați și cam de un an de zile completează(prin muncă voluntară) amenzile ce se aplică la Legea circulației, trimițând procesele verbale la domiciliul contravenienților (tot pe banii statului), băgând, astfel, bani albi în buzunarele negre ale unor privatizați.
Administrația județeană este în ilegalitate
Consiliul Județean Vâlcea nu are competențăcu privire la punerea în practică a acestui sistem de înregistrare și urmărire a traficului rutier, acesta fiind atributul exclusiv al IJP, avându-se în vedere necesitatea îndeplinirii obiectivelor Strategiei de modernizare a Poliției Române în domeniul creșterii fluenței circulației și a siguranței rutiere pe drumurile publice prin reducerea nivelului victimizării populației prin accidente de circulație rutieră. Acum, cât nu este prea târziu, se impune revocarea protocolului de colaborare cu firma clujeană, motivat fiind de faptul că , prin implementarea acestui protocol la nivelul Consiliilor Locale, nu s-au respectat principiile nediscriminării, tratamentului egal, transparenței, eficienței utilizării fondurilor publice consacrate de art. 2 din OUG nr. 34/2006, fiind impusăo singurăsocietate comercialăsăpresteze serviciile, nerespectându-se astfel prevederile OUG 34/2006. Autoritatea Naționalăpentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) a denunțat parteneriatele încheiate de firma clujeană, în țară , ca fiind ilegale. Implicit, și amplasarea noilor radare în aceste localități a devenit ilegală. Ilegalitatea amplasării noilor radare a fost demonstrată, pe baza prevederilor legii, în urma verifică rilor efectuate la primăriile din alte județe care au semnat deja parteneriatele cu SC Codec Spat Cluj. Urmarea a fost că mai multe primării au fost amendate cu suma de 5.000 de lei fiecare, pentru nerespectarea procedurilor legale de încheierea contractelor de asociere. Amenzile au fost aplicate deoarece legile care reglementeazăachizițiile publice au fost „uitate” de că tre edilii locali. Mai exact, primăriile nu au inițiat o procedurăde atribuire la care săinvite toate firmele de profil interesate să-și depunăofertele și nici nu au organizat o licitație în acest sens.
Cum funcționeazăradarele fixe
Radarele fixe, puse deja în funcțiune în mai multe zone din țară , sunt setate săpornească înregistrările în momentul în care un autoturism depășește viteza legalăcu cel puțin 10 kilometri la oră. Sistemul transmite datele prin satelit că tre un dispecerat al Poliției Rutiere, iar aici se întocmesc procesele verbale de amendare a șoferilor vitezomani. În primăfază, polițiștii îl contacteazăpe proprietarul mașinii, care, în termen de cinci zile, trebuie săcomunice Poliției cine se afla la volanul mașinii sale. Astfel, contravenienții primesc, pe lângă procesul verbal, și fotografia mașinii, împreunăcu data, ora și viteza cu care circula în momentul în care a trecut pe lângă radar. Pe de altăparte, multe dintre echipamentele de navigație auto prin GPS oferăposibilitatea de includere a poziției orică rui radar fix descoperit în drum de că tre conducă torul auto care posedăun astfel de echipament. Existăsite-uri pe Internet care oferăvariante upgradate (aduse la zi) ale unor trasee de pe hărți de navigație GPS din punctul de vedere al amplasării acestor radare fixe.
Se apropie Ignatul
Afacerea Codec a percutat în toată România, pe același sistem, fără licitație, profit imens. Poliția vâlceană , pare că nu știe nimic de situația firmei Codec și de problemele pe care aceasta le are, După cum ne-a lăsat săse înțeleagăinspectorul șef – comisar șef Florin Marin, care, După apariția informației în ziarul nostru, i-a cerut șefului Serviciului Poliție Rutiere să-i raporteze situația și sărăspundăopiniei publice județene iritate. Nici un reprezentant al Consiliului Județean, al ATOP sau al Poliției nu cunoaște faptul că înțelegerea dintre Codec și primăriile vâlcene pe raza că rora s-au amplasat radare fixe a intrat în vizorul Autorității Naționale de Reglementare a Achizițiilor Publice, respectiva instituție va amenda, în curând, primările pentru nerespectarea legislației în vigoare.
Dezastrul este iminent
Situația companiei Codec este pe cale săse „împută”. După imensele scandaluri în care numele societății clujene Codec a ținut prim planul, autoritățile locale au început săia primele măsuri împotriva societății șarlatane. Firma bogătașilor clujeni Bela Urasi, Sorin Ghite, Pop Baldi și Valentin Nicola a câștigat, fără săfacă nimic în anul 2008, peste 12 milioane de euro din amenzile aplicate nefericiților participanți la trafic. Fiecare dintre cei enumerați mai sus au luat din buzunarul conducă torilor auto, în ultimul an, câte 3 milioane de euro, bani pe care niciunul dintre cei amendați nu-i vor face nici într-o viață. Cum au reușit? Încă lcând legea. Radarele amplasate în județ sunt în afara legii, pentru că nu a fost organizatănicio licitație, pentru atribuirea amplasării lor. Cine a făcut cadou contractul „băieților deștepți” de la Codec, dintre vâlcenii semnatari ai protocolului cu firma privată? Cine va avea curajul de a rezilia contractele încheiate? Într-un gest de transparențăcare-i va face cinste, Ion Cîlea, președintele Consiliului Județean, trebuie sădea publicității protocolul dintre Codec și Consiliul Județean, protocol despre care nu se știe nimic, ascunzând, în spatele lui, multe enigme.
Cine a luat cașcavalul, la Vâlcea?
Situația cea mai dubioasăeste, la noi, în județ. Codec Spat SRL a încheiat un protocol de colaborare cu Consiliul Județean și cu Poliția (sau ATOP?) în care au fost trecute nouăprimării pe raza că rora vor fi amplasate radarele fixe. Respectivul contract este asemănător celui de la Cluj, cu singura precizare că primăriile au fost „băgate la pachet” în protocol, nemaifiind nevoie de un nou contract pentru fiecare primărie. Mai mult decât atât, în contract se prevede faptul că înțelegerea va fi valabilăpe o perioadă de cinci ani, nu pe trei cum este la Cluj, urmând ca După expirarea acestui termen, dacă firma Codec va dori, acest contract se va reînnoi automat. Protocolul prevede ca Poliția Românăsăplătească curentul pentru funcționarea celebrelor radare și săpunăla dispoziția firmei Codec spațiul în care-și va desfășura activitatea, respectiv sediul Poliției Rutiere. Adică , bogații de la Codec nici n-au avut bunul simț săînchirieze un sediu, cum face orice firmădin lumea asta, și nici săplătească curentul electric necesar funcționării celor cinci radare. Miroase a „comision”, ca sănu spunem MITÃ!
Legea își va spune cuvântul
Mai mult ca sigur, „contractele de asociere în participațiune” vor fi analizate cu Legea pe masă, datoritănerespectării legislației în materie de achiziții publice. În condițiile în care în respectivul protocol sunt băgate toate primăriile din Vâlcea pe raza că rora se vor amplasa radarele fixe, nu se poate pune problema că s-a realizat vreo licitație, lucru care contravine legislației în vigoare. Primarii din comunele vâlcene unde s-au montat radarele, nici măcar nu s-au „obosit” săverifice dacă respectivele contracte sau protocoalele semnate îndeplinesc condițiile legale.
Contractele sunt ilegale, ca și radarele
Conform declarațiilor unor oficiali, contractul cu Codec este unul ilegal, primăriile nerespectând procedurile specifice. Adică , cei la care am făcut referire au afirmat că primăriile trebuiau săorganizeze o licitație, săîntocmească un caiet de sarcini, săaștepte mai mulți ofertanți și numai apoi săîncredințeze acest serviciu unei societăți anume. Problema este că niciuna din primării nu au făcut acest lucru. Mai mult decât atât, contractul este în așa fel făcut, încât Codec SA săobțină cele mai multe avantaje. Astfel, este curios faptul că în condițiile în care respectiva societate pune la dispoziție doar logistică , ea obține 65 % din încasări, adică o sumăfabuloasă, fără prea multămuncă . Totuși, în condițiile în care se considerăcă nu s-a respectat procedura, în mod normal contractele dintre primării și Codec ar trebui reziliate de drept, iar primăriile urmeazăsăorganizeze licitații transparente pentru concesionarea acestui serviciu.
Musai licitație
Juriștii consultați de noi au confirmat că , pentru a fi corect, din punct de vedere legal, nici măcar inspectoratele de poliție nu ar fi trebuit sărealizeze protocoalele cu societatea Codec. Respectivul protocol, încalcă principiul concurenței, creând o situație favorabilăpentru Codec. Mai mult decât atât, dacă se dorea realizarea unei strategii pentru limitarea accidentelor rutiere, Poliția ar fi trebuit sărealizeze un protocol cu primăriile, urmând ca mai apoi, autoritățile locale săfacă licitații pentru selectarea unei firme care săse ocupe de aceastăproblemă. Specialiștii afirmăcă a fost o greșealăimensăcooptarea unei firme private în protocol, acest fapt putând fi de asemenea atacat în instanțăîn cazul în care o firmăconcurentăs-ar simți lezatăde privilegiile oferite firmei Codec. Conform legii, orice serviciu prestat de că tre o autoritate publică trebuie sătreacă în primul rând prin „filtrul” unei licitații. Chiar dacă aceste servicii nu sunt suportate din banii publici, primăriile nu cheltuie niciun leu pe durata derulării contractului, problemele apar când vine vorba de banii pe care contribuabilii, chiar dacă sunt vitezomani, trebuie să-i scoatădin buzunar pentru a plăti amenzile. Or, Codec Spat nu este, prin statut, o autoritate de control și de sancționare pentru a putea încasa bani de la cetățeni, așa cum face Poliția. Mai mult, în calitate de administrator al drumurilor din interiorul localităților, primăriile au obligația ca orice serviciu legat de activitățile care se desfășoarăîn interiorul comunității săfie realizat prin intermediul unei licitații, lucru care nu s-a întâmplat în acest caz.
N.R. – La ultima ședințăa Consiliului Județean Cluj, consilierii au votat cu 26 de voturi „pentru” și unul „împotrivă”, rezilierea Protocolului de cooperare cu o firmăprivată, aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Cluj nr. 29/2007. Adică în ultima ședință, s-a anulat protocolul prin care fosta administrație județeană , încă lcând în mod flagrant legea, a cooptat societatea de casăa PNL, SC Codec SRL, ca principal beneficiar al milioanelor de pe urma amenzilor de circulație. Gestul consilierilor județeni a fost unul de „bun simț”, prin aceastăhotărâre intrându-se în legalitate. Pentru a arăta că șefii CJ Vâlcea nu sunt oamenii din umbra ilegalului protocol, trebuie ca ei sădepunăo plângere prin care, în instanța de judecată, săse dovedească faptul că nu s-a respectat legea.