Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Ostilitate preoțească

Să faci ce zice popa, nu ce face el

Întemeiată, în chip nevăzut, prin jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos și, în chip văzut, la Cinzecime, prin pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor, Biserica este mijlocul creat spre mântuirea și sfințirea oamenilor, or preoții sunt tocmai cei care, susținând valorile, le transmit spre desăvârșire. În acest context, trebuie subliniat că Biserica nu poate săaparăca pavăzăa preoților care încalcă legile, mai ales a celor care țin exclusiv de canoanele Bisericii Ortodoxe Române și de morala creștină. Scandalurile din Biserica OrtodoxăRomânădin ultimii ani nu sunt, deci, cu totul inexplicabile. Dar nu sunt nici o constantăa vieții religioase de la noi. Se întâmplădoar ca nici Biserica sănu fie alcă tuităintegral din îngeri.

Istorie veche de peste 500 de ani

Am poposit zilele acestea în comuna Livezi. Istoria acestei localități se pierde în negura timpurilor. Comuna s-a înființat ca urmare a legii adminsitrative din 1964. până la această datăhrisoavele vorbesc de sate. Primul document care menționeazăsatele Spineni si Pârîianii este hrisovul dat de Basarab cel Tânăr. Aceste două sate sunt cel mai des pomenite în documente, fãcând parte din localitățile oltenești cu existențăanterioarăanului 1500. Atestarea documentarăeste dublatăde atestarea prin săpături arheologice. Acestea aratăcă viața și locuirea în acest perimetru sunt mai vechi decât aratăatestările documentare. În comuna Livezi, existănouăbiserici, unele dintre ele foarte vechi, două fiind declarate monumente istorice. De asemenea, în zonăexistăși trei păstori de suflete, care au sub îndrumare spirituală2800 de enoriași. Cu unul dintre preoți am avut ocazia de a face cunoștințăchiar zilele trecute.

Bunul simț, inexistent la popa Curea

Am ajuns în comuna Livezi cu gândul de a scrie un reportaj despre această localitate, aflatăla mai bine de 70 de kilometri de Râmnic. Am aflat, printre altele, și despre situația deplorabilăîn care se aflăcâteva din cele nouăbiserici existente aici și am dorit săobținem mai multe informații. Și la cine puteam apela? La unul dintre cei trei preoți. Astfel, am dat peste părintele Marian Curea, pe care l-am invitat, atât direct, cât și prin intermediul conducerii primăriei sămeargăcu noi la fața locului și săne ofere mai multe amănunte legate de starea respectivelor lăcașe de cult.

Am fost oripilați, la drept vorbind, când ne-am dat seama cu cine avem de-a face. În nici un caz cu un preot, în adevăratul sens al cuvântului, ci cu un om coleric, gata oricând săsarăla bătaie. Incidentul a fost foarte scurt, că ci „părintele” a venit cu o falcă în cer și cu una în pământ, așa cum spune o veche vorbăromânească . După ce ne-a cerut, strigând de mama focului, săne legitimăm, ne-a întrebat cu ce partid ținem, pe cine reprezentăm, cine stăîn spatele ziarului nostru. Am încercat săpurtăm un dialog civilizat cu domnia-sa, în limitele bunului simț, dar nu am avut cu cine, că ci popa Curea s-a întors pe că lcâie și a pornit valvârtej că tre casă. Nu ni s-a părut deloc normalăatitudinea dumnealui, mai ales că este un slujitor al Domnului, un om care ar trebui săfie un exemplu pentru toți ceilalți. Am încercat încă o datăsăvorbim cu domnia sa, dar nu am avut sorți de izbândă, că ci acesta și-a păstrat în continuare aceeași atitudine refractară.

Biserici lăsate în paragină

fără a dori săintrăm „în război” cu fața bisericească din Livezi, am că utat săaflăm câteva amănunte despre acesta. Și am aflat, că ci oamenii din zonăsunt de-a dreptul revoltați vizavi de felul cum sunt tratați de popa Curea.

Așa cum știm deja, fiecare biserică din România are bugete proprii, stabilite de un Consiliu Parohial. Acesta este format din enoriași care stabilesc unele taxe pentru buna desfășurare a activităților din parohie. Cea mai mare parte a banilor ar trebuie săprovinădin contribuțiile benevole ale enoriașilor. O parte din ei sunt folosiți la plata cheltuielilor curente (electricitate, gaze), iar o alta pentru salarii și impozite. Salariul preotului este completat din aceste donații. Gestionarea banilor este fãcutăde Consiliul Parohial, dar preotul răspunde de folosirea acestora. „O parohie funcționeazăca o microîntreprindere. Botezurile, cununiile, înmormântările au caracter gratuit. Omul, dacă vrea, poate sădea bani pentru biserică . Preotul îi primește și îi taie o chitanță, de obicei. Existăun audit intern al bisericii care îl controlează. Vor exista în viitorul apropiat case de marcat și la bisericile din România, După cum cere o prevedere a Ministerului de Finanțe. E simplu: cumperi o lumânare, primești bon. Te cununi, la fel. Când oamenii sunt atât de săraci încât nu au bani pentru înmormântare, aceasta se fac gratuit”, ne spunea cu ceva vreme în urmăpreotul Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. că până acum casa de marcat nu a fost introdusă, n-ar fi o mare problemă, atâta timp cât foarte mulți preoți elibereazăchitanțe pentru sumele de bani primite de la enoriași, dar că existăși popi

care în continuare bagăbanii în propriiile buzunare și care, pe deasupra, mai cer și sume importante de bani la înmormântări, asta este o mare problemă. Cam același lucru îl face și popa Curea, care, din declarațiile unor cetățeni, ar pretinde bani frumușei oamenilor aflați la necaz.

Unde se duc banii ? În nici un caz la renovarea bisericilor unde este paroh, care se aflăîntr-o stare jalnică .

Biserica din satul Huma, veche de câteva sute de ani și cu o istorie interesantă, este la un pas de dezastru. O bucatădin zid a că zut, pictura este aproape inexistentă, de parcă ar fi în paragină. Cel care a părăsit-o este chiar preotul, omul care ar trebui săsfințească locul.

Același lucru îl putem spune și despre celelalte două biserici, cea din satul Pârâieni și cea din Meriș, ambele având mari probleme atât la infrastructură, cât și la pictură.

Protopopul de Horezu, preotul Ion Marin i-a atras atenția „preacucernicului” în mai multe rânduri în ceea ce privește problemele celor trei lăcașuri de cult, cerându-i săgrăbească rezolvarea acestora, dar popa Curea a rămas indiferent. „Nu sunt fonduri” este veșnicul răspuns. Dar, adăugăm noi, nici nu știe săși le atragă. Prin comportamentul care îl manifestă, atât Față de oameni, cât și Față de superiori, n-ar trebui săne mai întrebăm de ce lucrările de renovare la cele trei biserici nici măcar nu au început.

că suța popii o mândrie de palat

Sau probabil existăși o altăexplicație, așa cum ne-au făcut săcredem câțiva oameni din comună. „Popa n-are bani de biserică , dar are bani de casă”, ne-au spus aceștia, îndrumându-ne sămergem și săvedem la fața locului unde își ridică popa umila-i că suță. Nu departe de primăria din Livezi, taman în centrul comunei, se ridică un semeț ” palat „. Sănu văimaginați că este vorba despre o piesăarhitectonică din vremuri îndepărtate, în nici un caz. Respectiva casă, ridicatăpe două niveluri, este chiar a ” preacucernicei ” fețe bisericești Curea, care înainte de a veni la Livezi, comuna natală, a fost preot la o biserică din Bălcești, unde n-a făcut mai nimic, în ceea ce privește activitatea administrativă.

Pe lângă faptul că popa Curea nu se implică în renovarea celor trei biserici, dar nu a avut nici o implicare în viața socialăși spiritualăa comunei. Dacă la o altăparohie, din aceeași comună, de sărbătorile de iarnăs-a organizat un frumos program artistic, iar copiii din localitate au primit cadouri, oferite chiar de preotul paroh, strângându-se mai bine de 400 de oameni, în parohia vecinănu s-a întâmplat nimic. Câțiva oameni, care stăteau în apropiere, au venit la biserică doar pentru a asculta slujba de Crăciun.

” Nu sunt de acord cu atitudinea preotului „

Am adus la cunoștințăcomportamenul preotului Marian Curea și atitudinea manifestatăde noi, atât protopopului preot Ion Marin, cât și consilierului administrativ-bisericesc preot Constantin Matei, care și-au arătat surprinderea, dar și indignarea auzind acestea : ” Preotul Marian Curea este paroh în Livezi de aproximativ un an și jumaătate. Nu pot săspun că a ieșit în evidențăcu ceva. Nu am primit până acum reclamații la adresa domniei sale. Am discutat de câteva ori și i-am adus la cunoștințăfaptul că sunt nemulțumit de situația lăcașurilor de cult. Dar atât. În ceea ce privește alte aspecte, nu pot săvăspun nimic. Îin săprecizez totuși, că preotul m-a sunat ieri și m-a informat în ceea ce privește incidentul avut. Nu sunt de acord cu atitudinea ostilăpe care a avut-o și nici cu tonul pe care a decusr discuția dintre dumneavoastrăși dânsul. O să-i atrag atenția ca pe viitor săne se mai întâmple „, ne-a declarat protopopul de Horezu, Ion Marin.

” Nu pot săvăspun foarte multe despre acest preot, doar că din câte știu nu mi-a fost adusăla cunoștințănici o reclamație privitoare la persoana domniei sale. Știu că sunt ceva probleme cu starea bisericilor, dar asta se datoreazăși zonei în care se aflăacestea. Comuna este foarte depărtatăși într-adevăr foarte săracă , oamenii având venituri mici, iar populația fiind îmbătrânită „, ne-a mai spus consilierul administrativ, preot Constantin Matei.

Dacă până acum n-au existat reclamații la adresa acestuia se datoreazăși faptului că oamenii de la sat, majoritatea trecuți de a doua tinerețe, păstreazăîncă respectul Față de preot, moștenit din moși-strămoși, pentru aceștia el reprezentând o figurăimportantăa comunității, în care au încredere.

Și la final, am vrea să-i dăm preotului Curea din Livezi un răspuns cu care am rămas datori. În spatele ziarului nostru nu stănici un partid politic sau vreun alt personaj din clasa politică . Noi nu insinuăm prin diferite predici și nici nu încercă m să-i influențăm pe oameni cu cine săvoteze, așa cum ar fi făcut domnia sa în campania electorală, când a susținut un anumit candidat, încă lcând cu bunăștiințăuna din hotărârile care specifică că fețele bisericești nu au dreptul săfacă politică .

Nu vrem săcreem o imagine eronatăîn ceea ce privește viața bisericească sau pe slujitorii acesteia. Și-așa în mass-media zilelor noastre au apărut diferite scandaluri care au avut drept protagoniști fețe bisericești. Sodomia, șantajul, pornografia și homosexualitatea nu mai sunt străine pentru mai-marii Bisericii, că rora le-au fost aduse la cunoștințăaceste oribile acte. Existătotuși și foarte mulți preoți ortodocși, viețuitori prin valorile lui Hristos, cei alături de care am crescut, alături de care am învățat ortodoxismul autentic și printre care am trăit teologia faptelor, care și-au pus viața în slujba unor idealuri. Cât îi privește pe cei care purtând denumirea de preoți sunt doar instrumente de ispită, aceștia trebuie sărăspundăasemeni orică rui cetățean pentru că nimeni și nimic nu le poate susține o poziție superioarădin care săsfideze limitele create de drepturile semenilor lor.