1

Noul Cod Civil bagăpumnul adânc în gura presei

 Ne fură dreptul la liberăexprimare!

ABERANT. Cel mai grav lucru este că Noul Cod Civil prevede posibilitatea ca persoana ce se considerălezatăsăcearăoricând instanței „sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulație a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate săservească la săvârșirea faptei prejudiciabile”, obligarea autorului la plata de bani că tre o asociație de binefacere sau obligarea la publicarea hotărârii de condamnare.

Noului Cod Civil are instrumente ascunse de cen­zurăși hărțuire a jurnaliștilor. Mai grav decât atât, potrivit noilor modifică ri, ei vor fi obligați să-și divulge sursele – lucru interzis prin deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului. Noile variante ale Codurilor Civil, Penal, de ProcedurăCivilăși de ProcedurăPenalăau fost trimise în Parlament spre a fi dezbătute. Dacă modifică rile vor fi aprobate de stimabilii noștri aleși, ziariștii pot fi condamnați dacă publică informații greșite lucru absolut normal dacă se dovedește că jurnalistul a publicat articole care conțin date eronate cu intenția de a aduce un prejudiciu de imagine celui care face obiectul articolului său. Totuși, în noul Cod nu existăo distincție între o informație preluatăde jurnalist dintr-o sursăoficialăși credibilăși o informație falsă, publicatăîn necunoștințăde cauzăsau chiar din rea-voință. Acest aspect este de-a dreptul aberant având în vedere că unui jurnalist nu i se poate cere săpublice sau sădemonstreze un adevărat absolut, principiu utopic, de altfel. Deși Codul Deontologic al Jurnalistului consemneazăcă „dreptul la replică se acordăatunci când cererea este apreciatăca fiind îndreptățităși rezonabilă”, noul Cod Civil spune cu totul altceva, și anume, că instituțiile de presă au obligația de a răspunde „în două zile pretențiilor orică rei persoane care va cere drept la replică sau drept la rectificare și că acestea vor fi publicate nu mai târziu de trei zile de la data aprobării, în caz contrar luându-se măsuri de apărare”. Așadar, orice persoanăcare are impresia că i-a fost prejudiciatăimaginea poate formula un drept la replică pe care să-l trimităinstituțiilor media cu precizarea clarăcă acestea trebuie să-l dea publicității.

Îngrădirea jurnaliștilor

În caz de refuz, personajul în cauzăpoate săacționeze în instanțăpublicația respectivăiar procesul va fi judecat potrivit prevederilor referitoare la ordonanța prezidențialăși în ședințe nepublice. Cine nu va respecta ordonanța prezidențialăva răspunde penal pentru infracțiunea de nerespectare a unei hotărâri judecă torești.

Cel mai grav lucru este că Noul Cod Civil prevede posibilitatea ca persoana ce se considerălezatăsăcearăoricând instanței „sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulație a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate săservească la săvârșirea faptei prejudiciabile”, obligarea autorului la plata de bani că tre o asociație de binefacere, obligarea la publicarea hotărârii de condamnare.

În ceea ce privește dreptul la replică , Codul spune că acesta nu trebuie „trunchiat” în momentul publică rii. Adică , mai exact, nu conteazădacă jurnalistul primește un drept la replică lung cât o zi de post, care poate „ucide” mai mult decât este cazul din spațiul publicistic și nici dacă ziaristul că ruia i se dăreplica este înjurat ca la ușa cortului, fiind nevoit, astfel, săsuporte injurii la limita decenței umane. Și pentru ca modifică rile săaibăiz de cretinism de la început la sfârșit, în noul Cod nu se spune nimic despre repararea prejudiciului produs jurnaliștilor, în caz de procese intentate nejustificat sau în cazurile în care activitatea le este interzisăvremelnic, prin ordonanțăprezidențială, chiar dacă , ulterior, După judecarea procesului, se va dovedi nevinovăția acestora. Mai mult decât atât, se lasăla latitudinea judecă torului sădispunăsechestrarea și ștergerea datelor din computerul unui jurnalist, în cazul în care instanța este sesizată.