Acasă Arhiva 2 Mircia Gutău – victima războiului dintre Justiție și conducerea României

Mircia Gutău – victima războiului dintre Justiție și conducerea României

Este, deja, un fapt împlinit, condamnarea edililor râmniceni – primar Mircia Gutău și ex-viceprimar Nicolae Dicu, la câte 3 ani și jumătate de închisoare, cu executare în penitenciar. Soluția finalăa cauzei penale a consternat populația și toate mediile vâlcene. După două sentințe de achitare, la Tribunalul Alba Iulia și la Curtea de Apel Constanța, doi magistrați (din cei trei ai completului de judecată) de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României au impus (cu scorul de 2-1 – o opinie separatăce a venit de la președinta instanței) o soluție bulversantă, dubioasăși cu neputințăde explicat logic, condamnarea. Un număr de șapte judecă tori (3 de la Alba, 3 de la Constanța și unul de la ICCJ) au concluzionat că pentru primarul Gutău „fapta nu există”, iar pentru ex-viceprimarul Dicu „fapta nu este prevăzutăîn Codul Penal”, iar doi judecă tori bucureșteni, aflați sub influențe necunoscute, i-au condamnat pe cei doi pentru „luare de mită”, infracțiune inexistentă, în realitate. până la această oră, nu se cunoaște motivarea condamnării pronunțate, precum și motivele opiniei separate consemnate, însă , cu siguranță, După ce se va redacta sentința, se va constata un subiectivism cras și, chiar, nerespectarea legii privind netemeinicia probațiunii acuzației făcute de procurorii DNA. Este adevărat că Justiția se face numai în tribunale, dar și judecă torii sunt oameni și pot greși, ba chiar flagrant, ca în acest caz. fără a ne lăsa copleșiți de sentimentalism, reafirmăm că în dosarul acesta NU EXISTĂ PROBE, ÎN BAZA CĂRORA SĂ SE FI PUTUT PRONUNÎA CONDAMNAREA. Procurorii DNA, în susținerea acuzațiilor aduse, se folosesc de înregistrări video și audio ambientale, care, la vremea aceea, nu erau considerate probe de atestarea vinovăției cuiva și erau neadmise în cadrul probatoriului vreunei cauze. Ba mai mult, legea stipula ca pentru acțiunile de ascultare, filmare și înregistrarea unor dialoguri, trebuia săse obținăaprobarea scrisă, pe un mandat, de la președintele Tribunalului Vâlcea. Cele două procuroare de caz – Camelia Sutiman și Claudia Roșu, în ceea ce privește mandatul acesta, au încă lcat legea, mandatul fiind semnat de vicepreședintele instituției abilitate, în condițiile în care președintele Tribunalului Vâlcea se afla la program. Numai pe aceste înregistrări audio și video se bazeazăacuzarea făcutăde procuroare, probe ilegale și neadmise într-un proces corect și nesupus directivelor oculte. Și cu toate acestea, cei doi judecă tori au pus probele ilegale, la baza soluției condamnării pe care au impus-o. Dar admițând că înregistrările ar fi fost legale, NIMIC din cele discutate între denunță tor și primarul Gutău nu se referăla bani, la autorizația de construire pusăîn discuție sau la alte foloase necuvenite. Atunci, de ce s-a pronunțat o condamnare ce se va dovedi, până la urmă, eroare judiciară?

Cine sunt procuroarele?

În anul 2006, procuroarea Camelia Sutiman era procuror șef adjunct al Secției de combaterea corupției din cadrul DNA. Cam la vremea aceea, tânăra procuroare și-a propus săavanseze profesional, dedicându-se, cu sârg, anchetării unui caz de răsunet, mita de la Primăria Rm. Vâlcea. În urma unei sesizări privind reaua credințămanifestatăîn desfășurarea anchetei de că tre procuroare, sesizare depusăde avocatul primarul Gutău, inspectorii Consiliului Suprem al Magistraturii au verificat cele referite și anume contrafacerea celor două stenograme din dosar (este vorba de redarea dialogurilor purtate între denunță tor și victima sa) care au conținut diferit, la aceeași înregistrare a dialogului purtat, fără a se comunica rezultatul. Contrafacerea a constat nu numai în modificarea unor semne de punctuație, ci și modificarea textului inițial, prin fragmentarea unor propoziții și schimbarea ordinii acestora. În plus, în probatoriul efectuat de procurori apar și unele aspecte desprinse parcă din filmele comice. Astfel, conform respectivei înregistrări, chiar și din stenograma contrafăcută- primarul Mircia Gutău a rostit negația „nu” în momentul în care denunță torul i-a vorbit despre bani și despre aranjament. Față de o asemenea situație, procurorii DNA au găsit scă parea într-o notăde subsol în care au reținut că , deși a spus „nu”, Mircia Gutău a gesticulat de două ori aprobativ cu mâna dreaptăși o datăcu mâna stângă. Contrafacerea stenogramei de redare a înregistrării a fost, de altfel, dovedită, deoarece avocatul lui Mircia Gutău a solicitat instanței de judecatăcertificarea acesteia, dar și a notei originale, care a reapărut la dosarul de urmărire penalăabia După ce apărarea a prezentat judecă torilor mecanismul de substituire a stenogramelor. Nu se știe nici până acum ce concluzie s-a tras în urma anchetei întreprinse împotriva procuroarelor, pentru că , nu-i așa?, corb la corb nu-și scoate ochii și „prostimea” nu trebuie săștie că mai sunt și procurori abuzivi și nepregătiți profesional. Dacă acest fals era comis de vreunul dintre românii ce nu lucreazăîn Justiție, cu cerititudine era trimis în judecată. Dar Camelia Sutiman NU! În luna decembrie a anului următor, mai precis la 27 decembrie 2007, președintele Traian Băsescu a demis-o pe procuroare, fără a se preciza motivele care au stat la baza eliberării din funcție. Demiterea s-a semnat chiar în ziua în care Traian Băsescu își serba ziua de naștere. Pe numele procuroarei Camelia Sutiman au existat destule acuzații de mușamalizarea unor dosare, dar și de purtare abuzivă. Destituirea părea că a pus capăt furiei dorinței Cameliei Sutiman de ascensiune in profesie Dar nu, pentru că s-a declanșat o luptăincorectăși subtilăîntre Justiție și președintele României. După puțin timp, conducerea CSM a numit-o pe procuroarea destituităinspector în cadrul Inspecției Judiciare a CSM, ba, mai mult, a fost numităȘefăde Serviciu al Inspecției Judiciare pentru procurori. Nu putea săfie ținutădeparte de dosarul Gutău-Dicu, pentru că abuzurile ei trebuiau acoperite și auto-apărate.

Pensiile nesimțite

Constatând că la Înalta Curte de Casație și Justiție (instanța supremăcare a pronunțat definitiv și irevocabil condamnarea edililor râmniceni) 75% dintre magistrați au vârste de pensionare, Traian Băsescu a cerut punerea în aplicare a deciziilor lor de pensionare, „cu care mulți magistrați stau în buzunare”. Membrii CSM, prin gura președintei Lidia Bărbulescu, l-au contrazis, opunându-se ideii sale. A urmat greva judecă torilor, lucru nemaiîntâlnit în vreo țară din lume, scopul mișcă rii de protest fiind acela de a arăta românilor că Justiția este stat în stat și că realitatea economică precarăși deciziile conducă torului țării pot fi sfidate și nesocotite. La solicitarea președintelui Băsescu de a se înceta protestele, un judecă tor aflat în plenul Consiliului CSM i-a spus acestuia: „Dă-ne, frate, afarăși angajeazămuncitori!”. Comentați dumneavoastră, dragi cititori, atitudinea acestui judecă tor de la CSM. Un nou exemplu de sfidarea legii… În urmăcu câțiva ani, Alina Bărbulescu, fiica șefei CSM care era consilier juridic stagiar la Institutul Național de Criminologie (INC), urma să-și dea examenul de definitivat, adică sădevinădin stagiar, titular. La momentul respectiv, Lidia Bărbulescu, în calitatea sa de membru al CSM, a făcut presiuni pentru a se scoate o materie de la examenul de definitivat. Nu a reușit, pentru că Monica Macovei s-a prins unde ținteau intențiile „bune” ale Lidiei Bărbulescu și chiar a dat-o pe mâna CSM-ului, săo sancționeze. Dacă vreunui cititor nu-i este clar că între conducerea justiției și președintele Traian Băsescu se duce un război surd, neoficial, de nesupunere și de nesocotire, dispunem de alte exemple. Spre exemplu, reacția la îndărătnicia președintelui Băsescu de a semna decretul de numirea Lidiei Bărbulescu, a doua oară, în fruntea CSM. Au urmat o serie de convulsii necunoscute publicului, până la urmă, locul acesteia fiind luat, ca interimar, de judecă torul Virgil Andrieș. Acesta a atacat în instanțăo ordonanțădatăde ministrul de justiție Monica Macovei prin care se diminuau câștigurile cumulate ale unor judecă tori. Ordonanța stabilea o remunerație diminuatăpentru membrii fără activitate permanentădin CSM, Andrieș fiind la acea vreme atât membru CSM cât și președinte al Curții de Apel Cluj. În ultima sa declarație de avere, șeful (interimar) al CSM a menționat că în anul 2008 a cumulat salariul de la CA Cluj – 81.253 lei RON cu salariul de la CSM – 35.260 lei RON, adică UN MILIARD O SUTĂ ȘAIZECI ȘI CINCI DE MILIOANE UNA SUTĂ TREI ZECI DE MII lei vechi. Iar Înalta Curte Constituționalăde Casație și Justiție a admis desființarea ordonanței datăde Monica Macovei împotriva judecă torilor favorizați de soartă. Dacă la toate astea mai adăugăm că judecă torii conducă tori, dar și pensionarii de lux de la ICCJ s-au aflat într-un permanent conflict cu fostul lor șef – Monica Macovei, impusăîn fruntea Ministerului Justiției de PD-L și cu președintele Băsescu, avem întreaga imagine a conflictului pe care noi l-am evidențiat în acest articol, victima conflictului subteran fiind primarul Râmnicului – Mircia Gutău, fruntaș pedelist și reprezentativ pentru administrația localădin România.

Nu s-a terminat procesul

Conform legislației, Mircia Gutău și Nicolae Dicu mai au două că i de atac asupra soluției nedrepte pronunțate: contestație în anulare și revizuirea cauzei. Ca atare, speranța moare ultima! Apoi, urmeazăun proces de răsunet la CEDO și condamnarea Statului român la plata unor despăgubiri cuprinzătoare. Dar nu de bani au nevoie cei doi condamnați. „Nu lua omului, ce nu-i poți da!” – sunăun verset biblic, iar omul simplu, țintind viața în libertate spune că mai bine zece vinovați în libertate, decât unul, nevinovat, închis. Ceea ce este și cazul de la Rm. Vâlcea unde ȘAPTE JUDECĂTORI au văzut NEVINOVĂÎIA a doi inculpați și DOI JUDECĂTORI au impus (surprinzător) condamnarea lor. Pentru niciun vâlcean cu capul pe umeri nu mai există dubii că aceia care stau în spatele dosarului (politicieni și oameni de afaceri vâlceni!) și-au dorit săpunămâna pe oraș sau să-l readucă la starea de „il vechio”, de până la modernizările făcute de edilii aflați în nefericire. Cum tot fără dubiu trebuie săle fie faptul că Justiția s-a răzbunat pe conducerea țării și pe PD-L, partidul de guvernământ, prin condamnarea demnitarilor administrativi și politici vâlceni, pentru a le arăta acestora că Justiția este stat în stat și nu dăsocoteala nimănui, când se joacă cu soarta românilor. De acum, în mai toate rapoartele de justiție trimise la UE sau aiurea, Justiția Românăse va lăuda cu condamnarea lui Mircia Gutău și Nicolae Dicu, pentru care, a lor vinovăție, nu este conturatădecât în mintea celor doi judecă tori (cu pensii de lux) de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde s-a dat ultima soluție, definitivăși irevocabilă. Din păcate, suntem în România anului 2010 și ne mai aflăm la Porțile Orientului, nu ale Uniunii Europene.

Deznădejdea ca un brand

E trist că am început săne simțim străini în propria țară . Foarte trist. Zi de zi, când vedem cum o clică de nenorociți se joacă cu viitorul nostru, simțim că nu mai avem ce face. Care este soluția? Ce săfacem? Ce mama dracului, nu existădecât „Hai săemigrăm”? Ne simțim depașiți de popularitatea factorului eșec în rândul poporului român. De câtva timp, încercă m săformăm un grup de inițiativă, prin care săluăm atitudine în fața acestor abuzuri (societatea civilăeste des invocatăde politicieni, când le convine lor!), dar ne lovim de prostia și nepasarea oamenilor. Măi fraților, ce facem? Ne pornim pe câmpii? Plecă m din țara asta lovităde ciumăroșie (mărog albastra, portocalie, verde, ce culoare vreți – tot roșu comunist a rămas la bază)? Ne este jenăsămai credem că suntem români. Sincer.

 

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.