Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Mircea Geoanăeste complice la furtul aurului verde

 Mafia pădurilor are „spate” tare

În anul 2005, la propunerea lui Dan Mircea Geoană, liberali cu funcții-cheie în fostul Guvern Tăriceanu s-au organizat într-o așa-zisă”obște”, ce a revendicat, și a și obținut, în baza legilor funciare, cea mai mare parte a munților și pădurilor din județele Alba, Gorj, Vâlcea și Sibiu. „Alianța liberal-pesedistă” a pus mâna pe „20.000 de hectare de păduri și goluri alpine din patru județe”. Mircea Geoană, ajutat de Ilie Morega, președintele PNL Gorj, prin avocatul vâlcean Ioan Bogdan Tudor, au solicitat Ministerului Justiției „dovada disponibilității denumirii Obștea Banca Gilortul Novaci” pentru o asociație pe care doreau s-o înființeze la nivelul județului Gorj, deși, această obște și sub acest nume, există, constituind, astfel, ilegal clona „Obștii Banca Gilortul”.

Mircea Geoanăeste învinuit de punerea la cale și săvârșirea celei mai șocante operațiuni de jaf din istoria României. El a luat „cu japca”, în numele unor solicitanți decedați de zeci de ani, întregi lanțuri muntoase din patru județe. „Alianța liberalo-pesedistă”, din care face parte și el, a pus mâna pe „20.000 de hectare de păduri și goluri alpine”, urmând ca în viitorul apropiat, dacă Geoanăar fi ajuns la cârma României, să-și fi întins tentaculele infracționale și în celelalte zone muntoase ale țării. Mafioții din politicul mare, care au contribuit la distrugerea pădurilor, au fost ajutați de (avo)că țelul vâlcean Bogdan Tudor, amintit de noi în anchetele jurnalistice pe care le-am publicat cu ani în urmăși despre care nu știam cine-l protejează. Despre marile ilegalități comise în pădurile statului de importanți oameni de stat, prin „fabricarea” unor clone de obști ilegale, Vocea Vâlcii a mai scris, dar nimeni nu ne-a acordat atenție. Acum știm de ce, cum știm și pentru ce a fost persecutat inginerul silvic Gheorghe Diaconeasa, un Robin Hood modern la zilelor noastre.

La propunerea lui Geoană, liberali cu funcții-cheie în fostul Guvern Tăriceanu s-au organizat într-o așa-zisă”obște”, ce a revendicat și a și obținut, în baza legilor funciare, cea mai mare parte a munților și pădurilor din județele Alba, Gorj, Vâlcea și Sibiu, ajutați de primarii PSD din cele patru județe. Inițial, ideea a fost pusăîn practică , de că tre Mircea Geoanăși Ilie Morega, în stațiunea gorjeanăRânca. Ulterior, metoda a fost dezvoltată, iar grupul s-a mărit adăugându-i-se liberalul Mihai Voicu, ex-țărănistul Vasile Lupu și udemeristul Istvan Toke. Surse din cadrul DIICOT – structura centrală, dar și procurori DNA afirmăcă „acestora li s-au alăturat viceprimarul comunei gorjene Novaci, consilieri locali ai PSD din Tg. Jiu, directorul Arhivelor Statului Sibiu, Tatu Alexiu (asociat în mai multe țepe imobiliare cu „Mafia caselor” condusăde traficantul internațional de organe Klaus Iohannis, primarul Sibiului), directorul Romsilva Gorj, magistrați din Alba, Gorj, Sibiu și Vâlcea, consilieri locali PNL și PSD din Vâlcea, precum și președinții Comisiilor de Aplicare a Legilor Funciare din localități ale județului Alba, existând dovezi că , acum, Geoanăși senatorul liberal Radu Stroe vor săintre în posesia munților și pădurilor din județul Maramureș, cu ajutorul primarului PNL din Baia Mare”. Pesedistul Mircea Geoană, ex-senatorul Radu Stroe (ministeriabilul propus, de fostul premier Tăriceanu la Ministerul Apărării), liberalii Ilie Morega și Mihai Voicu, alături de fostul țărănist Vasile Lupu și de fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii, udemeristul Istvan Toke, fac, spun surse din cadrul DIICOT și DNA, „obiectul unor dosare penale complexe și extrem de complicate, existând indicii clare că au intrat fraudulos în posesia a aproximativ 20.000 de hectare de păduri și goluri alpine, folosindu-se de acte false”. Schema infracționalăa fost foarte simplăși „eficientă” totodată.

Schemăde jaf organizat

„Prostănacul” Geoană- fostul candidat la cea mai înaltăfuncție a Statului Român – s-a folosit atât de statutul unei obști înființate în anul 1903, cât și de sute de liste de „revendicatori”, morți cu mulți ani înainte de „cererile funciare”. Astfel, Geoană(împreunăcu Ilie Morega și apoi cu celelalte personaje incriminate) a devenit membru al Consiliului de Administrație al Obștii Banca Gilortul Novaci, o asociație constituităilegal, din „cenușa” unei obști interbelice. Istoricul „poveștii” este următorul: în urmăcu 106 ani, în localitatea gorjeanăNovaci a existat Cooperativa Banca PopularăGilortul, care avea „26 de membri și 72 de lei capital”. Ulterior a mai apărut încă o cooperativă- „Sfântul Ioan Botezătorul” – care, cu un an înainte de colectivizare, a fuzionat cu prima, rezultând „Obștea Banca Gilortul Novaci”, exact denumirea folosităacum de oamenii lui Geoanăpentru a pune mâna pe munți și păduri. În anul 2005, Mircea Geoană, ajutat de Ilie Morega, președintele PNL Gorj, prin avocatul Ioan Bogdan Tudor, solicitau Ministerului Justiției „dovada disponibilității denumirii Obștea Banca Gilortul Novaci” pentru o asociație pe care doreau s-o înființeze la nivelul județului Gorj. Reprezentanții ministerului, cu suspectăpromptitudine, au acordat imediat denumirea cerutăde Geoană, deși adevărata Obște (cea rezultatădin fuziunea celor două înființate în anii 1903-1907) nu a fost desființată, nici După colectivizare și nici până în ziua de azi, ea funcționând legal sub denumirea de SCC Consum Coop Novaci și fiind formată, în totalitate, din urmașii reali ai membrilor fondatori ai Cooperativei B.P. Gilortul.

Morții băgați la înaintare

După ce au constituit ilegal clona „O.B.P. Gilortul”, Geoanăși Morega au prezentat comisiilor de aplicare a legilor funciare cereri de retrocedare a mii de hectare de păduri și goluri alpine, în baza unor liste ce conțineau peste 600 de persoane, despre care spuneau că sunt „moștenitorii membrilor fondatori ai Cooperativei B.P. Gilortul”, iar autoritățile locale PSD și PNL ale localităților gorjene unde se solicitaserămunții s-au și grăbit săle aprobe cererile, iar fostul Prefect de Gorj săelibereze titlurile de proprietate pe… goluri alpine. Cu mențiunea că , în consiliul de administrație al Obștei, nu figureazădoar Geoană, Morega, Stroe, Lupu, Toke ori Voicu, ci și viceprimari, primari, președinți de comisii locale de aplicare a legilor funciare, pe de o parte, iar pe de altăparte, din cei 600 de „revendicatori”, așa-ziși membri ai Obștei Banca Gilortul, doar șase sunt în viață, restul fiind, conform certificatelor de deces intrate în posesia JUSTIÎIARUL, decedați cu mult timp înainte chiar de a se fi promulgat prima lege funciarădin România!

Acte false de vânzare-cumpărare!

După ce a pus mâna, în modul prezentat mai sus, pe munții României (împreunăcu camarila sa), Geoanănu s-a oprit aici. Ceea ce s-a întâmplat mai departe frizeazănu numai penalul, dar și absurdul: munții au fost… „vânduți”. Caz unic în lume, au fost întocmite sute de contracte de vânzare-cumpărare, evident false, prin care, bucatăcu bucată, „stânci și prăpastii, ori ziduri alpine” au fost „vândute” – pentru a se pierde urma jafului – că tre patru cetățeni „italieni”. Astfel, prin contractele nr. 321, 322 și 323 (dacă este să prezentăm doar câteva dovezi ale escrocheriei marca Geoană) întocmite de „notarul public” Ioan Bărzuț în aceeași zi a aceluiași an (23 mai 2006), Obștea Banca Gilortul, „prin reprezentant legal GeoanăMircea Dan”, în calitate de vânzător, vinde numiților Ella Parcione, Fabricio Misane, Iulio Marco și Alfredo Marco, cinci, trei și respectiv 2,5 hectare stâncă în Sibiu, Vâlcea și Gorj, contra sumei totale de 670 milioane euro. Într-unul dintre dosarele grele de la DIICOT, existăcâteva acte care i-au amuzat, în ciuda megainfracțiunii marca Geoană, până și pe procurorii de caz: actele de vânzare-cumpărare sunt însoțite de… cadastru. Doar în mintea netedăa lui Mircea Geoanăse puteau întocmi acte cadastrale la stânci, râpe, pietroaie și bolovanii muntoși. Dincolo de aspectul ilar al „problemei”, din investigații, dar și cu ajutorul anchetatorilor, al ambasadei Italiei la București, al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, am mai descoperit încă o infracțiune a lui Mircea Geoanăîn acest caz: cei patru italieni NU EXISTÃ. La fel cum inexistent este și „notarul” Ioan Bărzuț.

(material furnizat de ziarul „Justitiarul sibian”)

NB: Citiți, pe Internet, un articol concludent despre mafia pădurilor vâlcene, apărut în anul 2006, la această adresă: http://www.voceavalcii.ro/Anchete/2006-11-12