vicecampioană mondială, de trei ori câștigă toare a Ligii Campionilor, chimista vrea să-și încheie cariera cu performanța care-i lipsește din carieră
Curriculum vitae
” s-a născut pe 6 noiembrie 1979, la Piatra Neamț
” a debutat la CSS Piatra Neamț
” primul antrenor i-a fost Ovidiu Îoc
” a evoluat la Fibrex și Oltchim
” a cucerit trei titluri de campioanăa României cu Oltchim
” a fost de trei ori selecționatăîn Echipa Lumii
” la campionatele europene și mondiale a fost declaratăcea mai bunăportăriță
” este componentăde bazăa Naționalei României
” cea mai bunăclasare la Campionatul European este locul patru, atunci când a fost găzduit de România
” este vicecampioanămondialăcu România, în Rusia
” a cucerit Liga Campionilor de trei ori, de două ori cu Krim Ljubljana și odata cu Kometal Scopje
” a câștigat Cupa Cupelor și Supercupa Europei cu Oltchim
Chimista Luminița Huțupan Dinu este, de departe, cea mai titratăhandbalistădin Românie, din toate timpurile. „Huțu” s-a lansat în handbalul mare la Râmnicu Vâlcea, unde a evoluat trei sezoane și a cîștigat tot ce se putea câștiga pe plan intern. Apoi a plecat la Ljubljana și și-a trecut în cont două Ligi ale Campionilor, cele mai râvnite trofee. Pentru o jumătate de sezon a fost împrumutatăde sloveni la Kometal Scopje în Macedonia și, din nou, a câștigat Liga Campionilor. Prezențăobișnuităa lotului național, Luminița a câștigat medaliile de bronz la mondielele din Rusia și a mai jucat o finalămică în Franța. La europene, cea mai bunăperformanțăa fost locul IV la competiția organizatăde țara noastră. Huțupan s-a întors la Oltchim acum doi ani și și-a mai trecut în cont două trofee europene, Cupa Cupelor și Supercupa Europei. Luminița Huțupan a mai participat la o ediție a Jocurilor Olimpice, la Sydnei, dar, nu și-a trecut în cont o medalie, performanțăpe care o poate atinge la Beijing, alături de fostul său antrenor de la club, Gheorghe Tadici, și de celelalte opt handbaliste convocate de la Vâlcea.
„Sunt norocoasă „
Huțupan recunoaște că norocul a avut un rol important în cariera sa de invidiat : ” fără îndoialăsunt o persoanănorocoasă. Sunt o handbalistănorocoasă. Am avut noroc la Mondiale și la Europene, când am fost declaratăcea mai bunăportăriță, cota mi-a crescut și am ajuns la Ljubljana. Bine, norocul ți-l mai faci și singur. Eu am muncit mult săajung aici. Când am venit la Vâlcea eram al patrulea portar și nu jucam decât la meciuri amicale. Atunci, vreau să-ți spun că mâncam podeaua, să măvadăși pe mine cineva că am valoare. Nu mi-e rușine sărecunosc că am crescut într-o familie numeroasăși n-am mâncat delicatețuri. Trebuie să-i mulțumesc mamei mele care m-a ajutat mult. A rămas singurăDupă ce tata a murit și s-a descurcat. De altfel, ea este una dintre persoanele că reia îi dedic trofeele pe care l-am cucerit. Oricum e greu săte duci într-o țară unde nu cunoști limba și nu ai prietenii tăi. Am avut mare noroc cu soțul meu pe care l-am luat în Slovenia. Am avut și eu cu cine săvorbesc românește, a avut cine să măîncurajeze când nu măsimțeam prea bine. El și-a lăsat serviciul pentru a fi alături de mine și multălume l-a condamnat pentru acest lucru”.
Nu se gândește la antrenorat
Unul din simbolurile Oltchimului nu se gândește încă la ceea ce va face atunci când va renunța la activitatea competițională : „Nu m-am gândit până acum, dar cred că nu sunt făcutăpentru așa ceva. Sincerăsăfiu, îmi doresc foarte mult săfac un copil, acesta este unul din planurile mele importante”
De ce a ales Vâlcea
Luminița Huțupan a declarat în repetate rânduri că Oltchim este singurul club din România la care va evolua : „Am avut oferte de la multe cluburi din Europa, dar am ales Oltchim Rm. Vâlcea din mai multe motive. În anul 1998 am venit pentru prima datăla Oltchim, unde am întâlnit un club cu tradiție ce își dorea marea performanță. Cei trei ani petrecuți la Vâlcea au constituit rampa mea de lansare atât pentru lotul național, cât și pentru posibilitățile de a evolua în străinătate. Am decis, în 2001, săplec la Krim Ljubljana și am rămas fidelăclubului sloven până în acest an când am decis să măîntorc acasă. În permanențăam avut o singurăintenție odatăcu revenirea mea în țară : săevoluez din nou la clubul care m-a consacrat. că sătorindu-măîn Rm. Vâlcea, având domiciliul stabil în acest oraș, părea aproape imposibil săfi ales altăechipădecât Oltchim Rm. Vâlcea”