Blestemul sării Continuă
INDOLENÎĂ. Guvernul României nu mai are fonduri pentru a continua construcția caselor destinate celor care ar trebui strămutați din orașul Ocnele Mari. Cu toate că acțiunea de prăbușire controlatăa cavernei din Ocnele Mari va începe în câteva zile, oamenii vor fi nevoiți să rămână în continuare în propriile locuințe și săretrăiască coșmarul din 2001. „Normal că ne este teamă, cu toate că autoritățile locale au venit săne liniștească . Ne-au spus că tot ceea ce se va întâmpla aici a fost stabilit cu precizie până la ultimul amănunt. Dar niciodatănu poți fi sigur. Cine poate lupta cu natura și cu Dumnezeu? Am acceptat săne mutăm din casele construite cu mâinile noastre și ar fi trebuit ca acum sălocuim deja acolo, dar, se pare că din lipsa banilor, vom fi nevoiți sărămânem aici”, ne-au spus locuitorii aflați în apropierea Câmpului I de sonde, zonăcu risc crescut pentru întregul oraș Ocnele Mari.
Cu toate că autoritățile susțin că situația este sub control, totuși profesorul universitar Forin Zamfirescu, de la facultatea de Geologie București afirmă: „Nimeni nu s-a confruntat cu un asemenea fenomen de prăbușire. E unic. La un astfel de proces, în afarăde Dumnezeu, nu existăaltcineva care săspunăce se poate întâmpla”.
22 de familii la mila guvernanților
Din cele 54 de case care ar fi trebuit săse construiască în zona că zănești, în cele din urmăau rămas doar 22. Dintre acestea, la 20 au fost deja turnate fundațiile. Din lipsăde fonduri, lucrarea se va opri. 146 de miliarde lei vechi este suma pe care Guvernul României nu o mai poate vira pentru continuarea lucrărilor la aceste locuințe. Cu toate că termenul de finalizare este sfârșitul acestui an, lucrurile s-au modificat, termenul fiind extins pentru anul viitor. „Au fost mai multe sincope în acest plan de finanțare, dar într-un final, în urma intervențiilor administrației județene, fondurile s-au deblocat. Ce pot săspun acum, decât ca ar trebui săfim totuși optimiști. Situația din Câmpul I Sonde nu e prea roz și sper cĂ cei de Guvern săînțeleagăcă aici este vorba despre siguranța oamenilor”, ne-a declarat primarul din Ocnele Mari, Petre Iordache. Lucrările la cele 22 de locuințe din că zănești au început cu foarte puțin timp în urmă, de vinăfiind, așa cum au afirmat reprezentanții firmelor constructoare, birocrația, numărul mare de contestații din timpul și După licitații și lipsa banilor. La ora actuală, Protectchim și Govora SA sunt societățile care au câștigat licitația și se ocupăde lucrările de construcție. Din păcate, lipsa fondurilor necesare va stopa această acțiune.
Opt ani de coșmar la Ocnele Mari
Problemele de la Ocnele Mari au început acum zece ani, când s-au produs primele prăbușiri ale cavernelor fostei mine de sare, zona fiind declaratăuna cu risc maxim. Atunci a dispărut și Îeica, un sat situat în zona ocnelor de sare, populația de aici fiind strămutatăîn alte localități. Pericolul vine acum dinspre Câmpul I de sonde, vecin cu Câmpul II, care s-a prăbușit deja. În 2001, zeci de case au fost înghițite de pământ. Fenomenul s-a repetat în 2004 și 2005.
Între timp, golurile subterane din jurul celor 10 sonde împrăștiate pe patru hectare ale exploatării de la Câmpul I s-au unit și-au format o cavernăîn care se găsesc în jur de două milioane de metri cubi de saramură. „Măsurătorile cavernometrice indică faptul că în subteran au loc microseisme, iar din tavanul cavernei, care are o grosime de aproape 90 de metri, cade steril. Asta înseamnă că prăbușirea se apropie, probabil, undeva în aprilie, mai”, aprecia anul trecut inginerul geolog Tiberiu Constantinescu. Tocmai pentru a evita această prăbușire și dezastrul ce ar urma, specialiștii au hotărât săintervinăprintr-o prăbușire controlată.
„Prăbușirea va fi executatăDupă grafice bine puse la punct”
În urmăcu un an și jumătate, mai precis în luna noiembrie 2007, s-a hotărât construirea unui nou baraj în zona Ocnele Mari.Specialiștii care au studiat fenomenul Ocnele Mari au decis că barajul va fi o barierăîmpotriva unor scurgeri masive de saramurădin caverne. Lucrările pentru construirea acestuia s-au ridicat la valoarea de peste 48 miliarde lei vechi. Membrii Comitetului pentru Situații de Urgențăde la Vâlcea au fost convinși săaprobe construirea barajului de că tre profesorul Florian Zamfirescu, de la Universitatea București, persoana care s-a ocupat în ultimii ani de evoluția fenomenului de prăbușire de la Ocnele Mari. Specialiștii au mai propus și construirea unui dig care săpoatăreține până la 300.000 mc. saramurăîn cazul producerii unor noi alunecă ri.
Profesorul Zamfirescu a afirmat în mai multe rânduri că acțiunile de salvare a zonei au fost întârziate datorităbirocrației. Tocmai pentru evitarea repetării dezastrului ecologic din 2001, a fost declanșatăstarea de urgență, fapt ce a permis grăbirea acțiunilor de prevenire și reducere la minimum a efectelor negative asupra comunității și mediului.
Atât bazinul, cât și digul de retenție sunt gata, autoritățile locale așteptând acum ca specialiștii de la București sădea undăverde fenomenului de prăbușire controlată. „Noi suntem pregătiți săcontrolăm acest fenomen. S-a creat deja un bazin pentru a reține miile de metri cubi de saramurăce vor fi expulzate din cavernă. Dacă acest bazin va fi insuficient, atunci avem la îndemânăun al doilea bazin plus două -trei sonde mai vechi. Pe porțiunea unde va curge saramura nu existăcase locuite, dar existăpericolul ca o parte din saramurăsăinunde curțile unor locuințe aflate în imediata vecinătate. S-a constituit deja un centru operațional și sperăm ca toată situația săpoatăfi ținutăsub control. Ce vămai pot spune? Va fi un spectacol unic în viață”, ne-a declarat primarul Petre Iordache.
Ocnele Mari, la mâna lui Dumnezeu
Câmpurile III și IV de sonde amenințăsăse transforme într-un dezastru de proporții mult mai mare decât prăbușirea cavernei de sare de la Câmpul II, de acum câțiva ani. Dacă la Câmpul I este vorba de aproximativ 500.000 de metri cubi de saramurăce pot fi evacuați controlat, prin această prăbușire controlată, Câmpurile III și IV, în care se înregistreazăde ceva timp o activitate tot mai intensăamenințălocalitatea vecinăcu Râmnicul cu peste 1,5 milioane mc de saramură.
Profesorul universitar Florin Zamfirescu, cel care se ocupăde aproape 8 ani de studierea fenomenului unic de la Ocnele Mari, recunoaște că prima preocupare a specialiștilor o reprezintăsoluțiile prin care saramura sănu ajungăîn apa Oltului, ci pe platforma chimică râmniceanăși considerăcă pericolul prăbușirii la Câmpurile III și IV va fi cel mai devreme peste doi ani de zile: „Un oraș cu o densitate a populației mare, așezat pe o exploatare de sare în soluție, nu e nică ieri în lume. Nimeni nu s-a confruntat cu un asemenea fenomen de prăbușire. E unic. La un astfel de proces de prăbușire, în afarăde Dumnezeu, nu existănimeni care săspunăce se poate întâmpla”, a precizat profesorul.
De trei ani se fac măsurători cavernometrice în Câmpul I, fiind monitorizat în permanență. „Ruperea se produce atunci când apare o fereastrăîn tavanul cavernei cu o deschidere suficient de mare. Șase dintre sondele din Câmpul I sunt unite între ele și formeazăo cavernăcu un milion de metri cubi de saramură. Caverna din Câmpul I e legatăde alte patru sonde din alte două câmpuri. Existăși un grad de incertitudine în legăturăcu măsurătorile care se fac, deoarece pot exista diferențe de câțiva metri în planșeul cavernei. E posibil ca, în urma prăbușirilor care vor avea loc în Câmpul I, săfie expulzați 600.000 de metri cubi de saramură. O parte va ajunge în lac și în barajul de retenție, iar altăparte va da pe afară. Noi încercă m săluăm măsuri ca aceasta sănu ajungăîn râul Olt. O parte din saramura care va ieși va fi preluatăintegral de USG, iar altăparte o vom pompa noi cu trei pompe în Câmpul II, ca săiasăla supraFață cât mai puțină”, a mai precizat profesorul universitar.