Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Foame în grădinițe și spitale

” Pentru hrana copiilor din grădinițele cu program prelungit statul român nu acordăniciun leu

Normal 0 21 DE NETOLERAT. Statul român își bate joc de copii și bolnavi, dar îi trateazăregește pe criminali, violatori și evazioniștii din închisori. În timp ce pușcă riașii se înfruptăcu bucate alese, bolnavii fac foamea prin spitale, iar copiii primesc mâncare din banii dați de părinți grădiniței. Statul nu acordăun leu pentru hrana micuților.

 

Alocația de hranăstabilităprin Hotărâre de Guvern

Alocația de hranăpentru bolnavii internați în spitale variazăîn funcție de regimul alimentar în limitele unui tarif maximal stabilit în 2008 prin hotărâre de guvern. În timp ce pentru un bolnav cu regim normal de internare se alocă 7 lei pe zi, bolnavii de TBC și HIV/SIDA pot săprimească hranăde 13 lei, cei de hepatităși neoplazicii – 11,5 lei, diabeticii – 12 lei, arșii – 11,5 lei, lăuzele – 8 lei, leproșii – 9 lei, bolnavii psihic – 10 lei, iar bolnavii internați în staționare de zi (hemodializă) – 5,1 lei. Ceea ce foarte puțini știu este că și persoanele care însoțesc bolnavii internați au dreptul la hrană. Pentru aceste persoane, cum ar fi părinții copiilor internați la pediatrie, spitalele trebuie săaloce maximum 5,7 lei. Pentru copiii internați, tarifele pentru hranăse încadreazăîn una din categoriile: 6 lei pentru un nou-născut prematur alimentat artificial, 1,8 lei pentru un nou-născut prematur alimentat natural, 6 lei pentru copiii între 0-3 ani, 7,8 lei pentru copiii între 3-16 ani, 11 lei pentru bolnavii de HIV/SIDA, 13,6 lei pentru bolnavii de hepatităși neoplazici și 14,5 lei pentru diabetici.

Carne de trei ori pe săptămână

Trebuie spus totuși că foarte puține spitale își permit financiar săaloce nivelul maxim prevăzut în hotărârea de guvern. Spitalul Județean de UrgențăVâlcea, de exemplu, alocă în prezent, potrivit managerului ec. Georgeta Săliște, între 80 și 90% din această valoare. „Avem alocați 200.000 de lei lunar pentru alimente. Nu sunt suficienți, dar sunt mai mulți decât înainte. Acum le putem asigura bolnavilor un meniu mai bun, cu carne de trei ori pe săptămână”. Este o adevăratărealizare, având în vedere că până de curând mâncarea spitalului era bunăde îndopat numeroșii maidanezi pripășiți prin curtea unității sanitare. Pacienții se plângeau că supa nu are niciun gust. Bucă tarul nu-i mai scotea pe bieții bolnavi din mâncare de cartofi sau pilaf de orez. Cât despre carne, devenise un fel de caviar pe care pacienții îl primeau doar de Paște și de Anul Nou, și atunci în porții mici, ca sănu compromitădieta vegetarianăde austeritate, impusăde lipsa fondurilor.

Existăși bolnavi cârcotași
În ciuda progreselor făcute de spital, unii bolnavi sunt de-a dreptul cârcotași. Nea Petrică de la Râmnicu Vâlcea, un bărbat de 70 de ani bătut pentru a patra oarăde nepoți, „se lăuda” că este un bun cunoscă tor al mediului spitalicesc. În calitate de pacient pe la mai multe spitale din țară , pe unde a ajuns prin „grija” nepoților, susține că nu a mâncat nică ieri mai prost ca la Spitalul de UrgențăVâlcea: „O felie de pâine dimineața cu o canăde apăcoloratămaroniu și fără niciun gust sau aromăera la micul dejun. La prânz primeam o ciorbălungăde legume fără niciun gust, iar seara nu ne mai scoteau din orez sau paste fierte în apăchioară”. În ultima zi de stat la spital, nea Petrică a revenit la sentimente mai bune, descoperind în farfuria cu paste și bulion și o bucatăconsistentădin spinarea nedezosatăa unui pui.

Copiii din grădinițe nu primesc nimic pentru hrană

Dacă deținuții sau bolnavii din spitale primesc un plafon zilnic de hranădin partea statului, preșcolarii din grădinițe nu primesc nici măcar un leu din partea bugetelor locale sau a guvernului. Cele trei mese zilnice pe care un copil le primește într-o grădinițăsunt asigurate din contribuția părinților. „La fiecare început de an școlar, comitetul de părinți împreunăcu conducerea că minelor sau a grădinițelor cu program prelungit decid un plafon lunar pe care părinții săîl asigure pentru hrana copiilor. Suma alocatăde părinți pentru hranăpoate varia în funcție de fiecare unitate preșcolarăși în funcție de decizia și posibilitățile părinților”, ne-a declarat Maria Popescu, educatoare la Grădinița Sud.

Din banii părinților, grădinițele încearcă să asigure copiilor trei mese pe zi

Și cum părinții majorității copiilor nu sunt oameni cu venituri extraordinare, suma aproximativăalocatăde aceștia pentru hrana micuților nu depășește șase lei pe zi. Din luna martie însă , de când efectele crizei au început săfie resimțite, reprezentanții unităților preșcolare încearcă săse încadreze în acești bani, făcând eforturi, pe cât posibil, să asigure o masăde prânz copilașilor, bogatăîn vitamine și în proteine. În plină crizăFinanciară , alimentul de bazăal copiilor din grădinițe a rămas cartoful. Unitățile preșcolare cu un număr mare de copii se descurcă mai bine, dispunând de fonduri consistente pentru hrană, însă situația este critică la unitățile cu puțini copii. Din cinci-șase lei alocați pentru masa zilnică a unui copil, reprezentanții grădinițelor trebuie să asigure micul dejun, prânzul și gustarea de la ora 16.00. Și cum este vorba de hrana unui copil, aceasta trebuie, pe cât posibil, săfie preparatădin produse naturale, săfie astfel evitate conservele, dar și grăsimile. Existăchiar și o listăde preparate interzise, cum ar fi: brânza topită, bogatăîn grăsimi, produsele conservate, produsele de patiserie, margarina etc. „Dimineața le oferim ceai cu lămâie sau lapte, șuncă presată, cașcaval sau brânză. La prânz, supăde fidea, supăcu găluște sau ciorbățărănească , iar ca felul doi baza mâncă rurilor pe care le preparăm este cartoful, care a rămas, din fericire, accesibil la preț. Evităm grăsimile și oferim copiilor doar carne de pasăre. Când sunt bani, le dăm micuților și câte ceva dulce ca desert”, ne-a declarat educatoarea Maria Popescu, de la Grădinița Sud.
La azil, bătrânii mănâncă de 12 lei pe zi

Bătrânii de la azil nu o duc nici ei mai prost. Luăm o zi la întâmplare: miercuri, de pildă. La că minul de Bătrâni de la Lungești, într-o zi obișnuităse mănâncă pe săturate. La micul dejun au avut ceai sau lapte, la alegere, trigoane cu brânză, miere, unt, brânzătopită. Gustarea de la ora 10.00 a constat în mezeluri, urdăși roșii. La dejun li s-a servit: ciorbăde pește ori supăcremăde legume, pește prăjit cu sos marinat sau pește rasol cu orez sârbesc, chec cu cacao, portocale sau napolitane. Un iaurt la ora 16.00 a precedat cina: ceai, mămăliguțăcu urdăși smântână, cârnați proaspeți sau piept de pui la tavă. Mai verifică m o zi din foile semnate și ștampilate de conducerea unității. Vârstnicii rămași în grija statului au servit și acum trei zile masa poate mai bine decât în familiile care i-au abandonat. Dimineața: lapte, miere, corn; ora 10.00: cașcaval pane, urdă, castraveți acri; prânz: ciorbădin tacâm de pui cu legume sau ciorbăde dovlecei cu smântână(în funcție de afecțiunile suferite); varzăcu pulpe de pui sau pulpe de pui cu fasole verde; portocale sau plăcintăcu brânză; ora 16.00: ceai din diverse plante; cina: ceai, salatăorientalăcu mezeluri sau cartofi sote cu piept de pui.
Așa cum scrie la hârtie, bătrânii de la azil o duc regește. Și nici nu costămult mâncarea destinatălor.

Chiar dacă „sunt date confidențiale, care nu pot fi date publicității”, așa cum ne-a spus un reprezentant al respectivei instituții, am reușit totuși săaflăm că alocația de hranăeste de 12 lei pe zi. De asemenea, am aflat că aceste cheltuieli de hranăsunt acoperite parțial de contribuția lunarăa pensionarilor – variabilă, în funcție de veniturile fiecă ruia -, diferența fiind completatăde consiliul local. Hrana pentru persoanele vârstnice instituționalizate în că minele de bătrâni din județ se pregătește în funcție de zece tipuri de regim: diabet, renal, hepatic, diabet cu complicații renale, diabet cu complicații hepatice, gastric, cardiac și comun. Fiecare pacient are indicațiile medicului curant, în funcție de patologie și de număr de calorii, personalul de la bucă tărie respectând cu strictețe aceste recomandări. Așadar, am putea vorbi de un meniu personalizat, în cazul bătrânilor suferinzi de diferite afecțiuni.