Acasă Arhiva 2 DALMAȚIENII CARE VOR ÎN SENATUL ROMÂNIEI

DALMAȚIENII CARE VOR ÎN SENATUL ROMÂNIEI

 Personaje politice în crizăde moralitate și credibilitate

RAPORT. Așa cum văanunțam în urmăcu ceva timp, cele trei organizații neguvernamentale – Pro Democrația, Agenția de Monitorizare a Presei și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație – ce au întocmit raportul intitulat „Acțiunea pentru un vot uninominal curat”, a dat publicității ultima parte a studiului. Aceasta cuprinde candidații la Senatul României, cu grave probleme de credibilitate și moralitate. „Acțiunea pentru un vot uninominal curat” se vrea a fi un raport de deconspirare a celor candidaților la un fotoliu de deputat care nu stau deloc bine la capitolul moralitate și credibilitate.

În primul rând, aspiranților în Parlamentul României li se imputătraseismul politic, colaborarea cu Securitatea, conflictul de interese sau averile insuficient justificate. De altfel, în ultima parte a articolului nostru vom da publicității și lista cuprinzând numele candidaților vâlceni, care conform site-ului www.romaniacurata.ro, inițiat de Coaliția pentru un Parlament Curat, suferăde traseism politic în formă cronică .

Traseismul dăuneazăgrav imaginii

„Este o inițiativăinspiratădin experiența Coaliției pentru un Parlament Curat, de acum patru ani. Ele și-au propus săvalorifice ocazia pe care o oferăacum votul uninominal pentru a opri accesul în Parlament unor persoane pentru care calitatea de deputat sau senator este folosităca scut fațăde aplicarea legii, ori ca platformă de trafic de influențăsau este, pur și simplu, produsul oportunismului politic. ( ) Acest mecanism a fost organizat la inițiativa ActiveWatch-Agenției de Monitorizare a Presei (AMP), Asociația Pro Democrația (APD)și centrul Român pentru Jurnalism de Investigații (CRJI)”. Așa începe primul capitol al studiului „Acțiunea pentru un vot uninominal curat”, publicat în luna noiembrie a acestui an. La momentul elaborării acestui raport, s-a ținut seama, susțin inițiatorii săi, de 4 aspecte de importanțămajoră. Primul dintre ele este traseismul (un candidat care s-a mutat, la inițiativa lui, în cel puțin 3 partide), colaborarea cu Securitatea, conflictul de interese, atunci când ne referim la o serie de candidați care provin din mediul privat dar care au făcut afaceri cu instituții publice și, în cele din urmă, averea insuficient justificată. Așa cum era de așteptat în raportul mai sus menționat apar și candidați vâlceni, cunoscuți, deja, opiniei publice drept bicicliști politici, indivizi certați cu moralitatea sau îmburgheziți peste noapte.

Frâncu are vocație de delator, spune raportul

Primul candidat vâlcean nominalizat în lista neagrăeste liberalul Emilian Frâncu, candidatul PNL în colegiul senatorial Brezoi – Horezu, despre care inițiatorii studiului susțin că „admite că a colaborat cu Securitatea, dar precizeazăcă nu a făcut poliție politică „. Reamintim cititorilor noștri că șeful liberalilor vâlceni a recunoscut public într-una dintre conferințele sale de presă că a avut relații cu Securitatea: „S-a întâmplat în perioada în care am lucrat la PTTR (actuala Companie NaționalăPoșta Română), dar și când am fost ghid la BTT (Biroul de Turism pentru Tineret). Îin sămenționez că nu am făcut poliție politică , întrucât acestea erau doar niște rapoarte nevinovate, care nu au făcut rău nimănui. La BTT, ghidul, șoferul și șeful de grup semnau câteva rânduri informative despre activitatea pe care o aveau. Am semnat note și în perioada în care am fost șef al Compartimentului Personal de la PTTR, dar, această sarcină, era prevăzutăîn fișa postului”, spunea pe atunci penelistul. Aceasta este destăinuirea făcutăde Emilian Frâncu în fața a peste 10 jurnaliști din presa localăîn data de 16 august 2006.

De asemenea, o altădovadăa colaborării lui Emilian Frâncu cu Securitatea constă în declarația liberalului datăîn noiembrie 2000, pentru a candida la funcția de deputat la alegerile parlamentare din data de 26 noiembrie 2000. Reproducem integral declarația autentificatăde notarul public Ion Holohan: „Subsemnatul Emilian-Valentin Frâncu, cetățean român, fiul lui Cornel și al Valentinei, născut la data de 13 februarie 1956 în municipiul Rm. Vâlcea, județul Vâlcea, cu domiciliul în mun. Rm. Vâlcea, strada Carol I, nr. 4 (fostă stradăMareșal Ion Antonescu), bloc M, scara A, ap. 5, județul Vâlcea, legitimat cu BI seria GX nr. 486166, eliberat de Poliția mun. Rm. Vâlcea la data de 29 mai 1997, de profesie inginer, cunoscând prevederile art. 292 Cod Penal cu privire la falsul în declarații, După luarea la cunoștințăa conținutului Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității ca poliție politică , declar pe propria răspundere că nu am fost agentul sau colaboratorul organelor de securitate, ca poliție politică , în interesul art. 5 alin. 1 – 5 din lege. Menționez faptul că am avut relații de serviciu cu organele de securitate, în calitate de angajat al Direcției Județene de poștăși telecomunicații Vâlcea și ghid B.T.T. Dau prezenta declarație fiindu-mi necesară pentru a candida la funcția de deputat la alegerile parlamentare din data de 26 noiembrie 2006. Redactatăși dactilografiatăîn cinci exemplare, astăzi data autentifică rii, la Biroul Notarului public, Ion Holohan, cu sediul în municipiul Rm. Vâlcea”. De asemenea, Frâncu a recunoscut și că s-a încercat racolarea sa atunci când era elev: „Au încercat să măracoleze, însă mama s-a dus la g-ral Andreescu, care era șeful securității vâlcene, și i-a cerut să mălase în pace. Mama o medita pe fiica generalului, și astfel am fost lăsat în pace”. Neîncetând săne uimească , Emilian Frâncu a încheiat apoteotic: „Nu am semnat nici un angajament cu fosta securitate” .

Propagandist de seamă

În plus, nu puțini sunt cei care știu că liberalul a respectat, iubit și ridicat în slăvi sistemul comunist încă de pe vremea când era tânăr și neliniștit. Într-unul din numerele publicației VOCEA VÂLCII, aduceam în atenția opiniei publice faptul că liberalul a fost propagandist, de seamă, pe vremea lui Împușcatu’. Cei care îl cunosc din încă acele vremuri spun că lui Frâncu îi făcea deosebităplăcere sădea, ori de câte ori avea ocazia, citate din cuvântul „conducă torului iubit”. Câțiva foști colegi de serviciu își aduc perfect aminte cum liberalul deputat îi ducea într-o încă pere, aproape de locul unde lucrau, și le cerea, ca la școală, săvorbească despre congresele PCR. În funcție de răspunsurile pe care le primea, Frâncu îi nota, cu sârg, mustrându-i dacă aveau lacune mari legate de odiosul sistem, de care doar în coșmaruri ne mai aducem aminte. Apoi, ca și cum menirea sa nu ar fi fost și așa suficient de „mare”, le preda doctrinăcomunistă, făcându-și datoria ca un adevărat erou al muncii socialiste. Așadar, devine evident că Emilian Frâncu nu mai are că derea moralăsăvorbească despre o clasăpolitică curată, în condițiile în care liberalul are rădăcini adânci în odiosul trecut comunist? Riscă , pe zi ce trece sădevinătot mai puțin credibil.

A pupat în dos regimul comunist

De curând, redactorii publicației noastre au intrat în posesia unei poezii cu mesaj comunist semnatăde Emilian Frâncu. Ea se intitulează”Trandafirul roșu” și este o odăpatetică adusăodiosului regim. Laitmotivul poeziei lui Frâncu, scrisăpe vremea când dormea cu poza lui Nicolae Ceaușescu sub cap și se uita cu sfialăla tabloul Lenuței atârnat deasupra biroului de studiu, este roșul comunist, ce simboliza „sângele clasei muncitoare exploatate”. Patetismul degajat de creația frâncianăeste de-a dreptul șocant. În fapt, Emilian Frâncu, pe atunci convins profund de principiile și ideile comuniste (și azi dovedește destule reminiscențe!), și-a dorit săfacă o analogie, profundăși metaforică credea el, între trandafir și comunism. Ca și cum ai putea săcompari un șarpe cu un fluture. Obsedat de roșul bolșevic, Frâncu dorea sălase cititorilor de poezii comuniste din „Epoca de Aur” impresia că „trandafirul a răsărit/Puternic ca fluviu de tărie/Și an de an s-a răspândit/Peste a țării glie”. Adică , comunismul a cuprins ca o hidrăbătrânăși înfricoșătoare toatănația română, apoi cu ventuzele-i gigant i-a extras din suflet și din minte toate convingerile și ideile-i personale, injectând-o cu o supradozăde comunism, reducându-o la tăcere, sugrumând-o

Veronel a dat ursul pe trandafir

Al doilea personaj nominalizat de cei care au dat publicității „Acțiunea pentru un vot uninominal curat” este Veronel Rădulescu, candidatul democrat liberalilor în colegiul senatorial Brezoi-Horezu. El este unul dintre personajele-surprizăînscrise în cursa pentru alegerile parlamentare de la sfârșitul acestei luni. Înainte de a fi membru cu acte-n regulăla PD-L, Rădulescu a fost înscris în PSD și PIN. Fostul simpatizant al ursului carpatin (sigla PIN) nu a reușit, din câte se pare, să-și găsească împlinirea politică în niciuna dintre formațiunile politice prin care a trecut. O figurăpublică care nu s-a implicat prea mult în politicul vâlcean, Rădulescu dovedește că , pentru el, nu doctrina sau ideologia vreunui partid sunt cele care conteazăcu adevărat, ci, mai degrabă, facilitățile pe care le poate oferi o demnitate importantă, precum cea de senator. Încercând săscape de eticheta de traseist politic, Veronel Rădulescu declara într-o conferințăde presă că , de fapt, între PIN și PD-L a fost încheiat un protocol pentru alegerile parlamentare din această lună. Rădulescu este acuzat apare pe lista neagrăa candidaților traseiști pentru că a migrat din PSD, prin PIN, și apoi la PD-L.

Boby „Rarora” apare și el pe lista neagră

Ultimul vizat de raport este candidatul Partidului Noua Generație – Creștin Democrat, în colegiul Bălcești-Drăgășani, Ion Marin. „A fost cercetat de DNA într-un dosar privind o fraudăde 780 de miliarde de lei vechi produsăBCR Novaci, fiind acuzat de utilizare a creditelor în alte scopuri, înșelăciune bancară, fals, uz de fals și asociere în vederea comiterii de infracțiuni. Potrivit anchetatorilor, Marin a obținut credite de peste 780 de miliarde lei vechi de la BCR, sucursala Novaci. Banii, dobândiți prin mijloace ilegale și cu încă lcarea normelor bancare, au fost utilizați în alte scopuri decât cele pentru care fuseserăacordați. În acest dosar, Marin a fost trimis în judecată, în stare de arest

preventiv, alături de fostul director al BCR Novaci și de alte persoane, pentru prejudicierea BCR prin infracțiuni asimilate celor de corupție. Ion Marin a fost arestat în luna iunie 2003 și pus în libertate de Curtea de Apel Alba Iulia în ianuarie 2005. În luna iulie 2007, Ion Marin a fost achitat, iar în luna mai 2008 dosarul «BCR Novaci» a fost restituit la DNA pentru refacerea rechizitoriului”, se aratăîn raport.

Un Parlament fărătraseiști

Așa cum văspuneam la începutul articolului nostru, în rândurile care urmeazăvom da publicității numele candidaților dovediți traseiști politici, nume preluate de pe pe pagina www.romaniacurata.ro, lansatăde Coaliția pentru o Românie Curată. În lista candidaților migratori prin douăpartide apare democrat-liberalul Dumitru Stancu, candidat în colegiul uninominal Bălcești, despre care se spune că a făcut trasesim trecând de la PSD la PD-L. Al doilea vizat este candidatul PSD în colegiul senatorial Brezoi – Horezu, care, este cunoscut electoratului vâlcean drept biciclist politic. El a fost, pânăacum, membru a douăpartide politice: PRM și PSD. În fine, în lista ce cuprinde candidații-traseițti cu peste trei partide la activ, apare Ion Nicolae, candidatul PNL în colegiul Rm. Vâlcea Sud. El a fost membru PRM, calitate în care a fost ales consilier local în 2000, După care a trecut la PUR, iar în 2003 la PNL

 

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.