La liberali, este zarvămare. Din cele ce se spun și se văd, Tariceanu este un om pierdut. Apar tot mai des dovezi despre dezastrul produs economiei anul trecut, de modul în care a pus țara la dispoziția clientelei și a stăpânului său Patriciu. Sunt lucruri clare, ca lumina zilei, ce vor fi trecute la întuneric, prin campaniile de presă plătite cu bani grei. Bani furați de la contribuabili. De la noi, adică . Pe Tăriceanu l-au părăsit nu numai ai lui, ci și stăpânul Patriciu. De aceea cred că este terminat. A mai rămas, încă , lângă el doar bufonul Olteanu, care, la cât de oportunist e, îl va părăsi, și el, în curând. Adio, deci, că line, rămâi doar cu file de poveste, o poveste de coșmar pentru România.
Cel mai grav este că Tăriceanu va pierde șefia partidului, grupul coagulat lângă păcă licii Ludovic Orban și Crin Antonescu, dovedind, deja, că și-a schimbat opțiunile privind conducă torul PNL. Iar cei doi au ajuns să-și dorească , pervers, șefia partidului. Glumămai bună, cu Orban sau Antonescu la cârma liberală, nu există, După ce ei l-au convins pe Tăriceanu să elimine PD-ul de la guvernare și pe toți liberalii care deranjau pentru că doreau un partid de dreapta puternic în România. Acum, băieții șmecheri, arătându-i pisica moartălui Kuchi Tăriceanu, încearcă sădistrugăși ceea ce a mai rămas din PNL. Dacă cei doi își mențin dorința de duel politic, lupta dintre ei, va duce partidul, sigur, în marja de eroare a sondajelor. PNL-ul nu mai este partidul despre care am citit în că rțile de istorie.
A ajuns un surogat, păstrând din fala sa de odinioarănumai numele. În interior, este bine că ptușit cu ciripitori, masoni și ofițeri de securitate. Mădistreazănespus când liberalii urlădin tot gâtlejul că PD-L este FSN 2. mă gândesc la primul președinte al FSN, Petre Roman, înregimentat în PNL și devenit, azi, emblemăa liberalismului. Sau Meleșcanu ce cusur de alogen liberal are? Vai, mamă, câtăipocrizie! Pe fondul nemulțumirilor din partid, Crin Antonescu – vicepreședintele PNL vrea să-i ia locul lui Tăriceanu, unde țintește de multăvreme. Astfel, băiatul pripășit, de nu știu unde, prin București, în teniși și cu breton de copil al străzii, a anunțat că ar candida la președinție dar că nu-i permite educația lui de om rafinat. Îl credeți? Veți vedea cât și cum minte. În curând.
Pletosul Antonescu (nume complet – George Crin Laurențiu Antonescu) s-a vopsit liberal, dintr-un profesor de socialism științific. Mai bine-zis simplu profesor de istorie (în Tulcea și Vaslui), muzeograf (Tulcea), ca și înaintașii sau colegii săi Hasotti, Mihai Caraman, ș.a. Știe bine lecția travestiului.
Parcursul politic al poftitorului cu prenume de floare mortuară, este ciudat. În anul 1990, se înscrie în PNL. Apoi, se „vinde” la PAC, iar în toamna anului 1992, este ales deputat, sub umbrela CDR. Apropierea următorului moment electoral îl găsește în tabăra liberalilor (1995), asta După ce, în prealabil, „migrase” prin PL ’93, formațiune rezultatăîn urma fuziunii dintre PNL-AT, o parte din PNL-CD și GRMP (Grupul pentru Reformă Moralăși Politică desprins din PNL). Vine 1996, CDR câștigă și „Mireille Mathieu”, cum i se mai zicea atunci, ajunge ministrul Tineretului și Sportului. până acum, era mâna dreaptăa lui Tăriceanu, sau așa ar trebui săfie, gândindu-ne la faptul că e vice PNL responsabil cu strategia și problemele politice. Numai că el nu are o strategie pentru partid, ci una pentru sine ce include și partidul: accesul, mai devreme sau mai târziu, la fotoliul Brătienilor, ocupat vremelnic de Tăriceanu. Strategia? Simplă, reprezentativăpentru hienele politice. Se delimiteazădin răsputeri de Tăriceanu și ai lui, lipsește la ședințele conducerii PNL – când se iau cele mai grele decizii, pentru a veni la viitorul Congres, săcearăvotul liberalilor, oferindu-se ca alternativăla eșecul lui Tăriceanu. Trecerea timpului îi creeazăun avantaj și el știe bine asta.
Ieșirile la rampăsau absențele lui din anumite momente „fierbinți” au un singur scop, propria imagine, chiar lovind, de multe ori grosolan, în propriul partid și în colegii care l-au susținut. S-a prins de asta chiar și „victima” Tăriceanu care mizeazătotul pe Bogdan Olteanu. Numai că echipa lui „Nașu’ și cu Finu’ au speriat Berlinul”, numai sperie pe nimeni. Toți cei pe care i-a promovat și îmbogățit în cei patru ani de guvernare la Palatul Victoria, îl vor trăda, dar, până la Congres, nu scot capul de sub plapumăsau nu recunosc că îl vor termina. „Nu vreau în Guvern. Nu măintereseazăniciun post de ministru”, i-a transmis Crin Antonescu lui Tăriceanu, atunci când acesta îi propusese săîi ia locul nefericitului Hârdău la Educație. „Ce l-o fi apucat pe Crin?”, s-au întrebat naivii de pe lângă Tăriceanu. Simplu: l-a apucat dragostea pentru scaunul de șef peste liberali și acum se vede. Necredincioșii au răspunsul. De ce sănu stea Antonescu, precum hiena, la pândă, lăsându-i pe tigrii de la PD-L săhăituiască prada numităTăriceanu, pentru ca apoi săintervină? Dihonia s-a instalat la liberali. Patriciu l-ar vrea pe Crin la conducerea partidului, că nu-și poate lua ochii de pe Cotroceni, unde-l vedea pe Kuchi al intereselor lui, instalat pentru cinci ani de zile.
Despre Dinu Patriciu, se vorbește ca despre „prietenul fostului premier”. Nimic mai fals. Patriciu n-are prieteni. D-aia are așa de mulți bani. Are numai interese. Iar acum interesul lui spune că a merge în continuare pe mâna lui Tăriceanu este un pariu pierdut din start. Eventualul meci Băsescu – Tăriceanu, la președinție, se va termina cu 80 – 20, în favoarea primului. Varianta Constantinescu a picat, popularitatea acestuia ridicându-se undeva la vreo două degete de la pământ. Răcnetele neomenești ale lui Ciorbea, aspirant cu șanse mari de câștig la fotoliul lui Stan Laptop, invitat cu abonament la Realitatea Lor, au devenit agasante. De asta a crescut producția de baterii de telecomandă. Oprescu e un balon de săpun Cheia. S-a dezumflat, odatăcu cel mai mare cârnat. A mers odată, datorităineditului, rezultatele se văd, mai precis se vede perfect lipsa lor.
Din exterior, pauză. Nu e nimeni. Deci se impune o schimbare în interiorul PNL. Care? Antonescu, Orban sau mai știu eu cine. În funcție de ce va dori Patriciu, vom vedea cine va fi noul șef al PNL. Un șef care trebuie săaibăo singurăcalitate: oarece șanse să-l batăpe Băsescu.