Prim-ministrul României a vizitat din nou Râmnicul
OLTCHIM, O PRIORITATE. „În privința Oltchim-ului, a fost o promisiune pe care guvernul și-a respectat-o, și anume cele 3 obiective pentru Oltchim sunt, practic, rezolvate: în primul rând, acordarea garanției guvernamentale – prin EximBank – de 50 milioane de euro, pentru achiziționarea petrochimiei de la Arpechim Pitești; în al doilea rând, conversia în acțiuni a datoriilor că tre AVAS; și, în al treilea rând, acordarea de garanții de stat pentru suma de 339 milioane de euro, în vederea realizării investițiilor pe trei ani la Oltchim. Spun asta nu pentru că sunt la Vâlcea și trebuie sădăm această veste de aici. Este o prioritate a economiei naționale sprijinirea Oltchim-ului și a industriei petrochimice, prin valoarea adăugatăpe care o aduce pentru economia românească „, a spus premierul
Sâmbătă, 18 iulie 2009, prim-ministrul României, Emil Boc, a fost prezent, din nou, în municipiul nostru, pentru a discuta cu șefii instituțiilor deconcetrate, dar și cu cei ai autorităților județene programele importante ce vizeazădezvoltarea județului Vâlcea. Timp de aproape 2 ore, premierul Boc a ascultat în sala de ședințe a Consiliului Județean, în cadrul unor discuții ce s-au desfășurat în spatele ușilor închise, problemele cu care se confruntă instituțiile județului, aducându-se în discuție, cu preponderență, cele legate de lipsa fondurilor pentru reechilibrarea bugetelor locale și a reabilitării drumurilor județene. După acest dialog, la Prefectura Vâlcea a avut loc o întâlnire cu presa localăîn cadrul că reia șeful executivului a repus pe tapet problemele stringente ce i-au fost prezentate.
Emil Boc a subliniat, susținând ideea și cu ocazia precedentei sale vizite la Rm. Vâlcea, că România are nevoie de proiecte pentru a putea atrage bani europeni, pentru ca „această țară săaibăo șansăde dezvoltare”.
„În privința Oltchim-ului, a fost o promisiune pe care guvernul și-a respectat-o, și anume cele 3 obiective pentru Oltchim sunt, practic, rezolvate: în primul rând, acordarea garanției guvernamentale – prin EximBank – de 50 milioane de euro, pentru achiziționarea petrochimiei de la Arpechim Pitești; în al doilea rând, conversia în acțiuni a datoriilor că tre AVAS; și, în al treilea rând, acordarea de garanții de stat pentru suma de 339 milioane de euro, în vederea realizării investițiilor pe trei ani la Oltchim. Spun asta nu pentru că sunt la Vâlcea și trebuie sădăm această veste de aici. Este o prioritate a economiei naționale sprijinirea Oltchim-ului și a industriei petrochimice, prin valoarea adăugatăpe care o aduce pentru economia românească . Evident că aceste lucruri vor fi condiționate de existența managementului performant și a rezultatelor angajate pe planul de investiții și de management, pe care l-a prezentat în fața Ministerului Economiei și a Guvernului României”, a afirmat Boc.
Bani pentru infrastructură
„Cel puțin două teme majore care se regăsesc, practic, peste tot în țară ca priorități: problema resurselor financiare pentru infrastructură, problema resurselor financiare pentru cofinanțarea proiectelor europene și problema resurselor financiare pentru funcționarea primăriilor. Toate au un numitor comun: banii. De aceea, la nivel guvernamental, vom întreprinde 2 demersuri, în perioada următoare, în raporturile cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. După 25 iulie, vom avea discuții cu reprezentanții ambelor entități, cu care Guvernul României a încheiat un acord, CE și FMI. Suntem interesați, în primul rând, de cel puțin 2 componente: 1 – majorarea plafonului garanțiilor guvernamentale pentru economia românească și 2 – acordarea de resurse financiare suplimentare pentru infrastructurăcare sănu fie incluse în deficit sau, altfel spus, deficitul care se va materializa pentru susținerea infrastructurii sănu fie catalogat ca o depășire de deficit, având în vedere situația de crizăși necesitatea de modernizare a Românei. De ce sunt necesare aceste 2 priorități? Așa cum am spus, mecanismul garanțiilor guvernamentale s-a demonstrat a fi eficient. Programul „Prima Casă” în derulare, este programul „Primul Siloz” pentru agriculturăîn derulare și, iată, două domenii importante, construcțiile și agricultura, sunt susținute prin mecanismul garanțiilor guvernamentale”, a mai spus el.
Guvernul sprijinăOltchim-ul
În opinia lui Boc, Oltchim-ul, Renault sau Ford sunt societăți importante ale economiei naționale, care au beneficiat de sprijinul guvernului prin mecanismul garanțiilor guvernamentale. „Avem aprobate un miliard 450 milioane de euro pentru garanții guvernamentale. Aceste resurse trebuie dublate, pentru a putea extinde mecanismul de garanții și pentru alte domenii strategice ale economiei naționale. Un domeniu îl reprezintă, așa cum am spus, agricultura, unde dorim, prin mecanismul garanțiilor guvernamentale, săsusținem producția agroalimentarăinternă, astfel încât România sădevinăo țară exportatoare de astfel de produse și sănu mai fim în situația în care le importăm în proporție de 70%. Asta înseamnă că trebuie săpunem la punct un asemenea mecanism prin care, utilizând garanțiile guvernamentale, săîncurajăm producția românească de produse agroalimentare. Pentru că fiecare român este revoltat când merge în supermarket – am discutat și cu foarte mulți procesatori de produse din carne de pasăre și îmi spun că 70% din producția pe care o proceseazăvine din export. N-are România capacitatea săaibăcarne de pasăre, carne de porc, roșii, legume din producția internăsăofere românilor de trebuie săstăm cu mâna întinsăpentru producția din afară?!”, se întreabăpremierul.
Garanțiile guvernamentale, o problemăde interes național
„Utilizarea mecanismului garanțiilor guvernamentale este o problemăde interes național, pentru ceea ce înseamnă acest domeniu strategic al economiei naționale, și o vom face. De asemenea- și aici vine cea de-a doua componentă- cofinanțarea proiectelor europene. Am rezolvat o parte din problemăprin majorarea cotei de prefinanțare la un proiect european de la 15 la 30%. Asta înseamnă că oricine câștigă un proiect european primește, a doua zi, în cont, 30% din banii proiectului, ajutându-i săprimească și TVA-ul și celelalte cheltuieli cu demararea proiectelor. Sunt însă probleme legate de proiecte europene unde administrațiile locale nu au posibilitatea săcofinanțeze, deși proiectul este absolut necesar. Și aici vom utiliza mecanismul garanțiilor guvernamentale, pentru a sprijini administrațiile locale în mecanismul de cofinanțare. Pentru a-i putea ajuta la început săvinăcu acești bani, proiectul săfie declarat eligibil, săvinăfondurile europene, iar în acel moment, toate părțile vor câștiga. Deci vom utiliza acest mecanism al garanțiilor guvernamentale.
Acum măîntorc la componenta infrastructură. Am spus că vara aceasta va fi una a șantierelor de infrastructură, fără weekend, fără sâmbătă, fără duminică . Pentru asta, avem nevoie de resurse financiare. În acest sens, am luat două decizii: în primul rând, săaducem toți banii din trimestrul IV în trimestrul III, pentru a fi cheltuiți, acum când este practic cel mai bun moment al lucrărilor în infrastructură”, a menționat el.
Guvernul Tăriceanu a făcut risipăde bani
Premierul a mai spus că Guvernul a lut o decizie cu privire la finanțarea proiectelor care se aflăîn faza finalăde terminare a lucrărilor. „Măîntorc aici la problema administrației locale, legate de cele 4.000 de șantiere deschise în domeniul învățământului. A fost o greșealăpolitică a guvernului Tăriceanu de a deschide concomitent 4.000 șantiere, fără asigurarea surselor de finanțare. Practic, din motive electorale, a dat câte un miliard-două de lei la 4.000 șantiere, care astăzi sunt în pragul colapsului, din două puncte de vedere: lipsa banilor pentru continuarea lucrărilor și firmele în faliment care au desfășurat lucrări și nu au fost plătite. Pentru că cei care au deschis șantiere au primit un miliard de lei, dar au efectuat lucrări de 10 miliarde de lei, pentru că odatăîncepute lucrările, s-a presupus că banii vor veni în continuare, fără săse știe că vechiul guvern nu a făcut niciun fel de planificare a alocațiilor financiare pentru aceste resurse. Și astăzi ce facem? Sunt școli care sunt făcute pânăla faza de acoperiș. Sunt școli care sunt pânăla faza de zugrăvealăa interiorului. Sunt școli care sunt doar la faza de construcție a fundației. Sunt construcții care au bani de primit de la stat de miliarde de lei, dar care sunt în pragul falimentului. Pentru că , pe de o parte, ei au făcut lucrări peste ceea ce era alocat prin hotărâri de guvern, în speranța că vor veni banii. A venit criza în loc săvinăbanii. Acum, școlile respective sunt puse în situația de a intra în faliment, elevii, în unele situații, nu au unde săintre la 15 septembrie în școli cu autorizație sanitară, iar la buget nu sunt resurse financiare pentru acoperirea cheltuielilor.
Și aici trebuie discutat foarte tranșant, transparent cu Ministerul Finanțelor, cu structurile europene, cu Fondul Monetar. Sunt lucrări deja efectuate de un miliard de euro la nivelul întregii țări pe cele 4.000 de șantiere în educație. Și ce facem? Le lăsăm sămeargăîn paraginăși pierdem și banii care s-au investit, lăsăm și firmele săintre în faliment, ne certăm în fiecare zi cu acele autorități care au cheltuit mai mult decât au avut? Cred că ceea ce vom face, și voi propune guvernului acest lucru, este inventarul celor 4.000 de șantiere, în ordinea gradului de finalizare a lucrărilor. Deci, de la cei care sunt în proporție de peste 90% cu lucrarea în fazăde finalizare pânăla cei care sunt la 1% cu stadiul de lucru al proiectului, săfacem ierarhizarea lor, săîncepem finanțarea cu cele care se aflăîn fazăfinală, sămărim deficitul pe componenta infrastructurăpentru finanțarea acestor lucrări și săle terminăm, în beneficiul educației și în beneficiul economiei în ultimăinstanță.