” Îapu va lua țeapă
Cazul mitei de la Poliția Rm. Vâlcea, prin care agentul Ion Îapu s-a dat incoruptibil, pare săia o altăturnură. În sens invers, în cazul în care instanța de judecatăse va rupe de trecut, dovedindu-și inamovibilitatea, prin pronunțarea unei sentințe drepte. Vămai amintiți probabil, că agentul de poliție Ion Îapu a sesizat Direcția de Anticorupție Vâlcea și lucrătorii SIIPI că râmniceanul Dragoș Hoanțăi-ar fi dat suma de 3 milioane ROL pentru a-i restitui aparatura electronică ridicatăde la atelierul acestuia, sub bănuiala că ar proveni din furat. Făcându-și menirea, procurorul și polițiștii Direcției Anticorupție au organizat o constatare a ziselor polițistului, pentru că flagrant nu a fost și piesa jucatăpoate fi consideratăo șușăjuridică . În urma presiunilor făcute asupra celui suspectat ca fiind mituitor – presiuni făcute de agenții Ion Îapu și Sorin Măciuceanu – tânărul acuzat a consimțit săplătească suma menționatămai sus, din totalul de 300 euro ceruți.
Motivul este simplu: omul nu avea atâția bani ca săle astâmpere pofta. Aflat în biroul polițistului, banii au fost puși de Dragoș Hoanțăsub niște dosare aflate pe masa acestuia, După care, constatând că nu a creat nemulțumiri prea mari, omul a plecat la atelier. Numai că , aflat nu de parte de sediului Poliției, a fost ajuns din urmăde un alt polițist care l-a invitat săse reîntoarcă în biroul de unde plecase. De-abia ce a intrat și După el au năvălit mai mulți indivizi, însoțiți de un procuror și un civil care l-a filmat răspunzând întrebărilor puse. această năvalăse zice că a fost flagrantul. Deși putea sănu recunoască de banii lăsați sub dosare, tânărul a fost corect, declarând că aceia sunt banii lui și au fost lăsați ca urmare unor solicitări ale polițistului pentru restituirea mai rapidăa aparatelor electronice defecte confiscate, folosite de el ca piese de schimb.
Din această poziție, ancheta făcutăde procuror, lasămulte semne de întrebare. Anterior „flagrantului” și După confiscarea făcută, agentul Ion Îapu și-a dus autoturismul proprietate personalăla atelierul lui Dragoș Hoanțăca să-i dea kilometrajul înapoi, acesta fiind un meseriaș priceput în domeniu. Deși a declarat, încă de la început acest lucru, pentru a se constata duplicitatea agentului, procurorul a refuzat constatarea tehnică a kilometrajului, refuzând confirmarea spuselor celui învinuit. Apoi, în atelierul de reparații al făptuitorului se aflăo camerăde luat vederi (falsă) pe care a pus mâna agentul Îapu, când a observat-o, crezând că a fost înregistrat video, atunci când i-a cerut bani victimei sale. Și această probăa fost refuzată, deși amprentele se aflăși acum, conservate de Dragoș, pentru a proba fapta polițistului. După ce s-a convins că nu a fost înregistrat pe camera de luat vederi, rolul de negociator pentru obținerea banilor nemunciți l-a luat polițistul Sorin Măciuceanu, care, în întreprinderea lui de obținerea banilor, prin presiuni, pentru colegul său, a fost înregistrat fonic, fapt ce poate demonstra pretinderea de bani în scopul restituirii bunurilor. Procurorul care ancheteazăcazul, a refuzat audierea înregistrării, deși acuzatul a făcut mențiunea înregistrării în declarația datăla Poliție.
Oare este normal a nu se audia înregistrarea fonică , pentru a se constitui probe și în apărarea învinuitului?! Deontologia profesionalăîl obligăpe procuror săfie imparțial, acceptând și verificând – ulterior – toate probele solicitate spre administrare în probatoriu. În urma împrejurărilor puse la dispoziție de făptuitor, de ce nu a fost chemat la audiere și agentul Sorin Măciuceanu, ca sădea explicații? Explicațiile, se cuvin. Faptul că asupra tânărului Dragoș Hoanăs-au făcut presiuni pentru a plăti suma pretinsă, se mai poate dovedi și cu listing-ul telefonului acestuia, unde se va putea constata câte telefoane i-au dat cei doi polițiști și de câte ori i-a sunat acesta pe oamenii legii. De ce se evităși această probă? Înregistrarea audio neacceptatăca probă, a fost făcutăînainte de data de 8.02.2008, iar polițistul presupus mituit și-a sesizat superiorii pe 8.02.2008, flagrantul (?) realizându-se mult mai târziu, pe 12-13.02.2008, pentru că victima nu a avut atunci banii pretinși. În acest timp, negocierile lui Sorin Măciuceanu au continuat. Asta nu spune nimic?
În discuția avutăde polițistul incoruptibil (?) cu redactorul ziarului nostru (avem inregistrarea audio si o punem la dispoziție anchetatorilor, pentru că se pot trage destule concluzii favorabile lui Dragoș Hoanță), acesta a declarat că „s-a desistat” (a denunțat „mita”) la data de 08.02.2008, ceea ce poate fi real. Dar de când se desisteazămituitul? Lucrul acesta se face de că tre mituitor, în scopul de a nu fi pedepsit pentru gestul său. În cazul infracțiunii de mituire, infracțiunea se consumăîn momentul pretinderii de bunuri sau valori. De ce nu este întrebat agentul Sorin Măciuceanu de ce a pretins pentru colegul lui cei 300 de euro și când? Legea spune că în condițiile unor presiuni – constrângeri, darea de mitănu se pedepsește (art. 255 al. 2 C.P.). Nu se poate dovedi constrângerea? Săfim serioși. Nu se vrea asta, pentru a nu se murdări imaginea instituției vâlcene unde lucrează”incoruptibilii”. Atunci când a venit procurorul cu camera de luat vederi, făptuitorul a declarat constrângerea la care a fost supus, fapt care este o probăîn apărarea sa. Nu s-a ținut cont de asta. De ce? În acest caz sunt multiple probe care-i acuzăpe cei doi polițiști, dar procurorul de caz refuzăadministrarea probelor în apărare celui pe care-l va trimite în judecată.
Promițând urmărirea îndeaproape a cazului, adresăm procurorului următoarele întrebări:
” de ce nu se verifică autoturismul polițistului Ion Îapu, ca săse constate rederularea kilometrajului făcut de făptuitor, ca semn al unei colaborări apropiate, platăîn avans pentru obiectul înțelegerii?
” de ce nu se iau amprentele de pe camera de luat vederi aflatăîn incinta atelierului făptuitorului? (amprentele sunt conservate, tocmai pentru constatarea veridicității celui acuzat)
” de ce nu se solicitălisting-ul postului telefonic al acuzatului?
” de ce nu este audiat celălalt polițist – Sorin Măciuceanu, pentru ca acesta săjustifice motivul presiunilor făcute
” de ce nu se considerădrept probăînregistrarea audio făcutăde făptuitor, prin care își poate dovedi nevinovăția și pot fi acuzați polițiștii?
” dacă banii au fost pretinși înainte de data denunțului făcut de polițiști, ce rost mai are toată tevatura asta? Infracțiunea s-a consumat la data pretinderii
Acestea sunt numai câteva întrebări pe care le adresăm, dar ele sunt mult mai multe, ceea ce creazăsuspiciuni de obiectivitate. La timpul potrivit, ele vor fi prezentate și opiniei publice. Dar până atunci, de la fiecare, După pretinderile sale, fiecă ruia După fapta sa! Legea-i dură, dar este lege pentru toți. Dragoș Hoantăare dreptul la o corectăanchetare, la o verificare totalăa probelor propuse spre administrare în favoarea sa. Zicala din titlul articolului trebuie contrazisă…
Romeo Popescu