” sub conducerea lui Cornel Nistorescu, celebrul ziar național și-a redus vânzarea de la 50.000 de exemplare/zi, la 5000 ” „frezorul” Nistorescu scrie, acum, editoriale, la Ediție Specialăde Oltenia ” fie că patronul Mititelu săținăcont de ce poate mucegaiul acesta ” satrapul Nistorescu este cel mai mare „Haplea în Chiloți” al presei românești
La 22 decembrie 2009, a dispărut de pe piața presei românești, prestigiosul cotidian fondat de Ion Rațiu – COTIDIANUL. Este păcat că acest ziar a eșuat atât de lamentabil, sub conducerea unor personaje orbite de ură. Cel care a scos publicația în decorul morții presei este „șoferul că lare pe motocicliști”, Cornel Nistorescu. Un individ negru la suflet, fără caracter și duplicitar congenital.
Îmi stămărturie arhiva că , în august 2009 când Cornel Nistorescu a preluat șefia ziarului Cotidianul, nu i-am acordat acestuia prezumția bunei credințe, alăturându-măcriticilor și avertismentelor care au apărut chiar din prima zi, împotriva lui. În lunile care au urmat, temerile s-au dovedit întemeiate. Ziarul high-quality, profesionist și obiectiv de altădată, a devenit o latrinăa înjurăturilor plătite, a lătrăturilor interesate, a tot ce poate fi mai josnic în materie de presă . L-am cunoscut pe Nistorescu, la desele întâlniri pe care le-am avut cu membrii Agenției de Monitorizarea Presei, alături de Mircea Toma. Nu mi-a plăcut niciodatăși m-am întrebat ce-i leagăpe cei doi, care sunt atât de diferiți, la educație, caracter și bunăcuviință. Sau de ce i se zice „Nistorectu”. Apoi am aflat. Interesele unei forțe obscure, poate chiar a oligarhiei de tip cazon, îi ținea alăturați (ca și pe mulți alții!), ca forțăde rezervăa distrugerii democrației. Numai astfel se explică faptul că a fost menținut Nistorescu în presa mare, știind că este un „specialist” în încă ierarea echipelor redacționale, în distrugerea redacțiilor publicațiilor îndrăznețe. Sub coordonarea lui, Cotidianul a devenit un loc pestilențios, cum sunt acum și Antena 3 și Realitatea TV, cu politica lor subversiv-partinică , unde sunt găzduiți, pe bani buni, de fapt, cei mai periculoși dușmani ai presei libere, subminându-i credibilitatea din interior. Când porcul scapă din coteț și, la comanda stăpânului care îl plătește, se cufurăpe stratul cu flori din fața casei, convingerea mea e că soluția nu este săîl rogi politicos săîși revizuiască atitudinea ci săpui mâna pe retevei. Cazul Cornel Nistorescu ar trebui săfie predat, ca studiu de caz, la facultatea de jurnalism: făcând mercenariat de presă poți câștiga niște bani, o vreme, dar îți atragi disprețul cititorilor, te discreditezi pe tine ca om și, în cele din urmă, sfârșești prost. Brandul Cotidianul rămâne. Din fericire, episodul urât și întunecat care s-a numit Nistorescu a luat sfârșit. Măalătur celor care sperăîn revenirea, sub auspicii de onestitate și profesionalism, a acestui simbol din care ne vegheazăefigia marelui Ion Rațiu.