• Toate cele şase lăcaşuri sunt plasate în apropierea unor zăcăminte de uraniu. Duminică se sfinţeşte mănăstirea de pe Valea Băiaşului
Comuna Racoviţa a intrat în fibrilaţie. Anunţul sosirii unor înalţi demnitari şi a omului de afaceri Frank Timiş la sfinţirea mănăstirii de pe Valea Băiaşului a făcut-o pe primăriţa Sonia Iliescu să îi scoată în stradă pe beneficiarii ajutoarelor sociale pentru a igieniza zona. Odată cu sfinţirea bisericii se va inaugura şi centrul social din incinta acestuia care va acorda asistenţă victimelor violenţei în familie, nevoiaşilor, copiilor abandonaţi şi bătrânilor neputincioşi. Centrul va fi gestionat de personal călugăresc, primăria localităţii neavând nicio implicare în administrarea acestui aşezământ social. La Consiliul Judeţean Vâlcea, membrii comisiei de urbanism se arată şocaţi de modul cum au fost realizate construcţiile la care a contribuit financiar în mare parte sponsorul Frank Timiş, omul din spatele controversatului proiect Roşia Montană. „Sunt membru în Comisia de Urbanism dar pe la noi nu a trecut nicio cerere de avizare a acestor proiecte. În intravilan sau în extravilan nu contează, era normal să fim consultaţi şi noi. Trebuia să avizăm aceste lucrări”, constată surprins consilierul judeţean Gheorghe Păsat.
„Se va adresa îndeosebi oamenilor din zonă!”
Gheorghe Moţoc, fost viceprimar al comunei Racoviţa, susţine că nu i se pare nimic în neregulă cu „ciupercile” mănăstireşti apărute după ploaia de bani lansată de Frank Timiş în nordul Vâlcii. Numai în comună sunt ridicate trei astfel de lăcaşuri, ultimul urmând să fie sfinţit duminică, 08 decembrie. „Ne pregătim de inaugurarea aşezământului social-filantropic Renaşterea Loviştei şi de sfinţirea mănăstirii. S-a lucrat în timp record. Acum igienizăm zona pentru a-i primi cum se cuvine pe înalţii oaspeţi care vor sosi aici. Aşezământul social se va adresa îndeosebi oamenilor din zonă. Noi nu vom fi implicaţi în administrarea acestuia, se va ocupa o călugăriţă”, explică actualul consilier local Gheorghe Moţoc. Conform acestuia, primăria a eliberat în perioada 2011-2012 autorizaţii de construire pentru cele trei mănăstiri ridicate în zonă. „Nu a fost nevoie să trimitem documentaţia spre avizare la Consiliul Judeţean. Toate mănăstirile sunt construite în extravilan, nu necesită avizul Comisiei de Urbanism”, explică fostul viceprimar din Racoviţa. La ceremonie este aşteptat atât Frank Timiş, dar lângă el îşi va face apariţia şi deputatul din colegiul de nord al Vâlcii, liberalul Cristi Buican. Acesta, de altfel, a recunoscut că a participat la sfinţirea tuturor mănăstirilor ridicate în nordul Vâlcii de către sponsorul Frank Timiş. Surse din apropierea deputatului PNL susţin însă că numărul mănăstirilor planificate pentru acoperirea întregii zone de nord a judeţului este de 17, toate urmând a fi finanţate de către Timiş.
În goana mare
Fostul vice din Racoviţa are dreptate. La mănăstirea de pe Valea Băiaşului s-a lucrat în timp record. Piatra de temelie pentru Biserica cu hramurile „Învierea Domnului” şi „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” a fost pusă în ziua Praznicului Pogorârii Duhului Sfânt, pe 23 iunie 2013, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, împreună cu Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, atunci când cei doi ierarhi au sfinţit şi locul pentru construcţia Aşezământului social-filantropic „Renaşterea Loviştei”. Planul şi arhitectura acestei ctitorii au fost realizate de către Părintele Ioan Comăneci. Echipa de constructori este formată din vieţuitori ai Mănăstirilor „Sfinţii Trei Ierarhi” de la Gruiul Lupului şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni” de la Obârşia Lotrului sub coordonarea Pr. Ioan Comăneci. Ca din întâmplare, mănăstire este la doi kilometri de gura unei foste exploatări aurifere de pe raza comunei învecinate, Perişani, şi la 800 de metri de intrarea într-o altă mină asemănătoare de pe teritoriul localităţii Racoviţa. „Sub munţii Coziei sunt trei galerii de mină care au fost închise cu mai multe decenii în urmă şi trecute în rezerva statului. Acum, apariţia bisericilor acestea ar putea demonstra interesul acestui om în ocuparea unei poziţii strategice în zonă. Mănăstirea ridicată pe Valea Băiaşului este la doi kilometri de gura minei. Nu este doar aur, ci şi foarte mult uraniu în aceste mine”, a explicat primarul din Perişani, Ion Sandu.
Primari în alertă
Până în acest moment, Timiş şi omul său băgat la înaintare, călugărul Ioan Comăneci nu au mai depus demersuri pentru ridicarea vreuneia din celelalte 11 mănăstiri, deşi zăcăminte de uraniu au fost descoperite şi în Brezoi, pe zona Valea lui Stan, şi în Voineasa, la doi paşi de centrul localităţii. „Acum vreo 40-45 de ani a aterizat un elicopter în Voineasa şi s-au făcut câteva studii geologice. Au făcut măsurători şi se pare că există un zăcământ puternic de uraniu în localitate. Este pe un versant sudic al unui munte din centrul localităţii. Traversează chiar şi cimitirul. Când ninge mai slab, zăpada se topeşte pe toată acea porţiune. Oamenii mai bătrâni chiar au denumit zona filonul de uraniu”, povesteşte fostul primar al localităţii, Gheorghe Dobrin. Cât despre povestea avizelor luate de ctitorii mănăstrii situaţia pare identică cu cea din Racoviţa: „Au luat avize şi autorizaţii de la primărie. Nu ştiu de ce nu au solicitat şi aviz de la Consiliul Judeţean, mai ales că ei au fost cei care au introdus cea zonă în intravilan. Au încă o mănăstire pe teritoriul judeţului Hunedoara, pe drumul dintre Obârşia Lotrului-Petroşani. Nu ştiu dacă Frank Timiş vânează zăcămintele de uraniu de la noi. Nu au cerut până acum autorizaţii pentru altă biserică pe raza Voinesei”, susţine Gheorghe Dobrin.
Ceva mai jos pe Valea Lotrului, primarul din Brezoi nici nu vrea să audă de investiţiile dubioase realizate de Frank Timiş: „Am o reţinere faţă de acest fenomen al mănăstirilor ridicate peste noapte în nordul Vâlcii. Prospecţiunile indică un zăcământ de uraniu în zona Valea lui Stan. Nu sunt de acord să distrug toată Valea Lotrului pentru exploatarea uraniului. Nu sunt de acord nici cu ridicarea unor mănăstiri, cu sau fără interese ascunse. Ei îşi închiriază camere/chilii la ce preţ vor, nu plătesc nicio taxă şi îmi distrug turismul în pensiunile din oraş”.
Aranjamente duhovnico-financiare
Conform Forbes România, Frank Timiş este cel mai bogat român, cu o avere estimată la 1,7 miliarde de euro. Are dublă cetăţenie, română şi australiană, fiind născut la Băile Borşa. Timiş deţine compania Central Europe Petroleum, care a concesionat în anul 2003 o suprafaţă a cărei întindere depăşeşte 4% din suprafaţa totală a teritoriului României pentru a căuta zăcăminte de gaze naturale şi petrol, precum şi compania African Minerals. Companiile lui Timiş deţin în concesiune şi perimetre aurifere în România, printre care şi perimetrul Roşia Montană, loc unde s-ar afla cel mai mare zăcământ de aur din Europa. O altă firmă a lui Frank Timiş, International Goldfields, a concesionat o suprafaţă de peste 2.500 de kilometri pătraţi, între oraşele Deva, Lugoj şi Oţelul Roşu. Împreună, suprafeţele controlate de aceste firme, cu ariile controlate de Gabriel Resources, firma care încearcă să exploateze aurul de la Roşia Montană, şi de European Goldfields, companie care activează în judeţul Hunedoara, toate deţinute de Timiş, totalizează 5% din teritoriul României. Aproape toate afacerile lui Timiş au fost devoalate de presa internă şi internaţională. Marile „lovituri” pe care le-a dat în diversele domenii de activitate au fost acuzate de mega-escrocherii. Ultima implică o spălare de bani asupra căreia anchetatorii abia şi-au aplecat atenţia. De partea BOR, Mitropolitul Olteniei, Irineu Popa, originar din Perişani Vâlcea, pare să continue planul predecesorului său Teofan Savu de achiziţie a acţiunilor la Nuclearelectrica SA. Cum anul acesta compania de stat a listat deja la bursă un pachet de 10% din acţiuni, iar pentru 2014 se anunţă o continuare a acestei etape de privatizare a companiei, Irineu pare să fi găsit momentul şi investitorul oportun pentru plasarea unor mănăstiri în zone cu potenţial de exploatare a uraniului. Nuclearelectrica SA este sub autoritatea Ministerului Economiei, statul deţinând 90,28% din acţiuni iar Fondul Proprietatea, 9,72%. Principalele domenii de activitate ale SNN S.A. se axează pe producerea de energie electrică, termică si de combustibil nuclear.
S.N. „Nuclearelectrica” S.A. are două sucursale, fără personalitate juridică:
– Sucursala CNE Cernavodă, exploatează Unităţile 1 şi 2 de la CNE Cernavodă precum şi serviciile auxiliare ;
– Sucursala FCN Piteşti, fabrica calificată de combustibil nuclear.