• USA Today prezintă, într-un amplu articol, povestea Alinei, o râmniceancă, ce a fost agaţată la un „internet cafe” pentru a fi săgeată, un fel de intermediar între hackeri şi cetăţenii de bună credinţă, care chiar credeau că fac cumpărături on-line
Râmnicu Vâlcea sau „Hackerville” cum este mai nou cunoscut în toată lumea oraşul nostru a devenit din nou subiect central în presa de peste Ocean, după ce, zilele trecute, USA Today a ales să ofere un spaţiu generos poveştii unei râmnicene, Alina, care a lucrat pentru un bărbat care a înşelat mulţi cetăţeni americani, prin binecunoscutul procedeu de a vinde, on-line, produse care nu există în realitate. Titrat „Toate reflectoarele pe România din cauza furturile de date din America”, articolul prezintă date îngrijorătoare privind numărul de infracţiuni cibernetice, comise de tineri din Râmnicu Vâlcea. Unii reprezentanţi ai firmelor de securitate au declarat că este posibil ca cele mai recente furturi să îşi aibă originea în Europa de Est.
RÂMNICU VÂLCEA, România – Nu e deloc uşor de spus care puşti din oraşul natal a ajutat ca această urbe să devină un centru global al infracţionalităţii cibernetice şi al înşelătoriilor pe Internet. Ei sunt copiii care merg la şcoală îmbrăcaţi în cele mai bune haine şi bijuterii de aur, într-o regiune din România unde găinile sunt crescute în curţi, iar străzile sunt pline de gropi. „În liceul nostru, aproape toţi cei de clasa a XI-a şi a XII-a făceau asta”, ne-a spus Alina, 22 ani, care a lucrat pentru un bărbat care a tras pe sfoară americani, dar şi persoane de alte naţionalităţi, oferindu-le, on-line, produse care nu existau în realitate.
Alina, care ne-a cerut să rămână sub protecţia anonimatului, ne-a spus că nu regretă deloc ceea ce a făcut. „Sunt rare cazurile în care simţi vreo urmă de vină atunci când victima este peste ocean”, a spus ea.
Crima cibernetică ţine prima pagină a ziarelor după ce reprezentanţii magazinului Target au recunoscut că un furt masiv de informaţii securizate este posibil să fi compromis datele personale a peste 100 milioane de clienţi. Reuters a informat, de curând, că retailerul Neiman Marcus a fost, de asemenea, victima a unei încălcări de securitate a informaţiilor despre clienţii care au cărţi de credit. Reprezentanţii firmelor de securitate susţin că furturile îşi au originea în Europa de Est, România fiind, de foarte mulţi ani, un adevărat punct focal.
FBI şi Serviciile Secrete Americane au arestat, de-a lungul timpului, numeroşi români care au fost implicaţi în furturi cibernetice care i-au avut victime pe cetăţenii americani. Ca răspuns la răspândirea acestui feno-men îngrijorător, Consiliul Europei – un organism care veghează la buna cooperare dintre ţările europene – a ales Bucureştiul pentru un program de criminalitate informatică. Instructorii FBI au pregătit, în România, peste 600 de investigatori în combaterea criminalităţii informatice, potrivit Ambasadei Americii.
Odată cu înfiinţarea acestui birou, preşedintele Traian Băsescu a declarat că speră ca escrocii care se căiesc de faptele lor să ajute la localizarea infractorilor cibernetici. „Poate vom reuşi să aducem hackerii noştri de partea cea bună a baricadei”, a declarat şeful statului.
Investigatorii români au declarat că au fost aproape 1.000 de cazuri de cyber-crime în 2013. Şefii poliţiei din Râmnicu Vâlcea, un oraş de 120.000 locuitori, susţin că arestează, anual, peste 100 de infractori cibernetici. În lumea întreagă, persoane fizice şi juridice pierd 397 miliarde de dolari în fiecare an, datorită hackerilor, conform Europol.
Hackerii au declanşat în Râmnicu Vâlcea, un adevărat boom, deşi, de ani de zile, economia locală este la pământ. Escrocii conduc maşini de lux pe drumurile pline de gropi. Ei frecventează un mall plin cu magazine scumpe, cluburi de noapte şi centre de înfrumuseţare, care au apărut pe locul descompuselor fabrici din perioada comunistă, pe lângă blocurile înalte cu apartamente gri.
Alina a spus că juca un joc video la un Internet Cafe, când un bărbat s-a apropiat de ea şi a întrebat-o dacă poate să-i traducă, în limba engleză, un e-mail. E-mail-ul era parte a unei înşelătorii care implică vânzarea de echipamente digitale false. Cu cât participa mai mult la asemenea escrocherii, cu atât mai greu îi era greu să se oprească. Odată a câştigat 4.100 dolari pentru un singur „job”, o avere, într-o ţară în care venitul anual pe cap de locuitor este de 13 mii de dolari pe an.
Familia ei a folosit banii pentru a-şi face câteva îmbunătăţiri în locuinţă, însă, la scurt timp, Alina i-a povestit mamei care a fost provenienţa banilor şi a decis să iasă din „afacere”. „Am realizat că eram mult mai fericită fiind un copil normal”, ne-a povestit ea.
Virgil Spiridon, şeful departamentului Criminalitate Informatică, susţine că astfel de cazuri durează ani pentru a fi finalizate, datorită greutăţii pe care o întâmpină în prinderea hackerilor, care devin, pe zi ce trece, tot mai performanţi. Potrivit rapoartelor Poliţiei Române, peste 80% dintre atacurile cibernetice vizează cetăţeni şi companii din America. Ambasada Americii la Bucureşti a estimat că, în România, cyber-criminalii fură, anual, 1 miliard de dolari.
Cei care fac acest tip de înşelătorii au tendinţa de a implica americani care împărtăşesc informaţii financiare personale cu cei care pretind a fi diverşi vânzători de produse. Schemele comune includ vânzarea de maşini false şi calculatoare sau „skimming”- obţinerea de informaţii financiare şi parole, care sunt folosite pentru a fabrica un card de ATM-uri pentru a fura din contul bancar sau de pe un card de credit.
CAZURI RECENTE
• În mai, Departamentul de Justiţie al SUA i-a extrădat pe cetăţenii români Mircea Cristea, 30 ani, Ion Pieptea, 36 ani, şi Nicolae Simion, 37 ani, care au fost acuzaţi de conducerea unei scheme de fraudă cibernetică de milioane de dolari, care viza clienţii de pieţe on-line cu sediul în SUA.
Trio-ul a postat anunţuri pe eBay, Cars.com şi AutoTrader.com pentru maşini non-existente, bărci şi motociclete cu preţuri între 10.000 şi 45.000 dolari, trimiţând potenţialilor cumpărători certificate de titlu false şi link-uri către site-uri false ale unor dealeri, despre care susţineau că ar deţine respectivele vehicule. Odată ce achiziţia era convenită, victimelor le erau trimise facturi false de la Amazon plăţi, PayPal, sau alte servicii de plată on-line, bărbaţii cauzând un prejudiciu de peste 2 milioane de dolari.
• În noiembrie 2012, procurorii DIICOT au arestat 16 persoane suspectate a fi membri ai unei reţelei de infractori care au furat 25 de milioane de dolari de pe cărţi de credit. Ei au fost acuzaţi de hacking în sistemele informatice de benzinării şi magazine alimentare, precum şi instalarea de aplicaţii informatice care interceptau datele tranzacţiei de pe cărţile de credit.