Miercuri, 22 ianuarie 2014, la Curtea de Apel – Bucureşti, s-a consumat cel de al doilea termen al procesului primarului Râmnicului – Emilian Frâncu, în apelul promovat de avocaţii săi împotriva soluţiei de condamnare pentru luare de mită. Infracţiunea a fost „răsplătită” cu 4 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 7 ani. În baza unor dispoziţiilor din CP, pe durata termenului de încercare, soluţia instanţei impune inculpatului: • să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vâlcea, conform programului stabilit de acesta • să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea • să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă • să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. În baza unui articol din CP, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii (adică poate îndeplini funcţia de primar). De asemenea, în baza prevederilor CPP s-a dispus restituirea către inculpat a cauţiunii în cuantum de 2 miliarde de lei, consemnată la CEC BANK.
Procesul
La ora 9,00, după cum s-a anunţat, un complet de judecată compus din 3 judecători, a dat semnalul începerii procesului. La strigarea dosarului de către grefieră, a răspuns prezent o avocată, menţionând că este avocat angajat de familia condamnatului, alături de avocatul din oficiu numit de completul de judecată. Aceasta a informat că primarul Frâncu nu a putut veni la proces, din cauză că este bolnav şi se află internat în spital. Cerându-i-se să facă dovada internării, avocata a înmânat instanţei acte medicale justificative din care rezultă că clientul său este internat în Clinica medicului cardiolog Dumitrescu, din Călimăneşti (în fapt, un sanatoriu privat). În baza documentelor, cauza s-a amânat, dispunându-se că termen de judecată data de 19 februarie a.c. Respectând procedura, preşedintele instanţei a întrebat procuroarea DNA dacă îşi va extinde motivele de apel şi dacă este de acord cu amânarea solicitată. Ca răspuns, magistratul a informat că îşi va extinde motivele de apel, cel puţin sub două aspecte: unul în legătură cu cuantumul condamnării aplicate şi, celălalt, în legătură cu măsura complementară privind interdicţia de a mai ocupa funcţia de primar. În legătură cu cuantumul pedepsei, este evident că în opinia DNA se va cere condamnarea spre maximum prevăzut de lege – 10 ani cu executare. În ceea ce priveşte măsura complementară, procurorii anticorupţie consideră că Emilian Francu nu mai poate să ocupe o funcţie de demnitate publică care vizează de fapt calitatea de ordonator principal de credite care are pe mână bugetul local Rm. Vâlcea, respectiv suma de 50 de milioane de euro anual.
Măsuri de precauţie
Este bine ştiut că avocaţii inculpaţilor se folosesc de tot felul de tertipuri legale pentru a îndepărta sancţiunea penală de realitatea faptelor comise de clientul lor şi, de aceea, de fiecare dată, vin în instanţă cu propuneri surprinzătoare menite să-şi îndeplinească obiectivul convenit cu inculpatul. În cazul nostru, după ce s-au obţinut două termene de amânare, unul pentru angajare de avocat şi cel de al doilea prin îmbolnăvirea condamnatului, strategia viitorului ar putea avea în vedere şi al treilea termen. Acesta va fi posibil, dacă avocata angajată ar anunţa că familia angajatoare a renunţat la serviciile ei, iar, în această situaţie, condamnatul Frâncu are nevoie de un al treilea termen pentru angajarea unui nou apărător. Aşa că preşedintele completului de judecată i-a pus în vedere avocatei din oficiu să se prezinte la toate termenele dispuse de instanţă, chiar dacă procedura spune că în momentul în care inculpatul, persoana care este supusă analizei juridice, are un avocat ales încetează mandatul avocatului din oficiu.
Microinterviu cu un fost avocat
• Rep: Sunt unii chibiţi care vorbesc despre prezumţia de nevinovăţie în cazul Frâncu.
• Av. G.S. – Este adevărat că legislaţia penală prevede că, până se va judeca recursul, orice persoană beneficiază de prezumţia relativă de nevinovăţie. Să nu uităm totuşi că există o hotărâre penală de condamnare la închisoare chiar dacă măsura condamnării a fost suspendată şi evident, ca urmare a suspendării pedepsei s-a suspendat şi măsura complementară de a ocupa o funcţie de demnitate publică.
• Rep: Avocatul gral (r) Sandu, fostul său avocat, se afla pe holul CA şi părea nemulţumit. De ce?
• Av. G.S. – Nemulţumirea viza faptul că la momentul procesului de la Tribunalul Bucureşti, ca primă instanţă, proces în care i s-a luat declaraţia de inculpat, Emilian Frâncu a făcut o apreciere uluitoare faţă de poziţia avută de avocaţii lui, respectiv a spus faptul că el nu este de acord cu aprecierea avocaţilor privind inculparea sa, motiv pentru care va da o declaraţie reală şi completă, pe care a şi dat-o, de altfel, foarte laborios. Din momentul respectiv, poziţia lui a fost de desconsiderare a propriilor avocaţi, motiv pentru care nu a putut să asculte apărarea lor până la capăt şi să determine să nu i se mai pună întrebări. Spusese el totul, în ajutorul inculpării. În această situaţie, procuroarea DNA, cea care are rolul de acuzator public, în momentul în care judecătoarea a întrebat-o dacă mai are întrebări, a spus că nu, ceea ce, ca o cutumă în materie penală, nu se prea întâlneşte des. Procurorul are rolul să te încurce, să pună foarte multe întrebări încuietoare, ca să poată să dovedească neseriozitatea şi nesusţinerea declaraţiei. Dar nu a mai fost nevoie. Frâncu aproape că a recunoscut comiterea infracţiunii declarând că nu a pretins pentru el sumele de bani arhitecţilor, ci le-a cerut pentru râmniceni spre a fi folosite pentru spectacolele prilejuite de Ziua Imnului şi Zilele Râmnicului. Dar, conform legii, „a cere” este sinonim cu „a pretinde”, ceea ce este tot un drac, tot o infracţiune.