• Mai multe familii din satul Goruniş vor trebui să opteze pentru despăgubiri în bani sau pentru relocare
Opt familii din satul Goruniş, oraşul Ocnele Mari, aşteaptă de câţiva ani buni, ca autorităţile să respecte programul de strămutare adoptat încă de acum opt ani şi jumătate. Cu comisii şi paracomisii plimbate în ritm lunar prin casele şi grădinile lor, cele câteva zeci de persoane dorm iepureşte în fiecare noapte ascultând pârâiturile constante din pereţii şi temeliile caselor. În timp ce primarul localităţii, Gheorghe Iordache, speră să îi convingă pe potenţialii strămutaţi să accepte unele loturi de teren stabile de pe raza localităţii, directorul Exploatării Miniere Râmnicu Vâlcea, Marius Tănăsie anunţă că acestora li se vor oferi mai multe variante de relocare sau despăgubire.
Un deceniu de reclamaţii
Situaţia unui şir de case de pe panta satului Goruniş a rămas incertă de mai bine de un deceniu. Şiruri de sesizări îndreptate către Prefectură, Primărie, Guvern au curs neîncetat din 2004, moment în care localnicii au acuzat mişcări seismice accentuate şi apariţia crăpăturilor în pereţii locuinţelor lor. Printre cei care trăiesc cu spaima în suflet noapte de noapte sunt Gheorghe şi Roza Pavel. „Noi avem pe teren patru case. Una a noastră şi trei pentru fiecare copil. Deja două dintre acestea nu mai pot fi folosite pe timp de iarnă. Pereţii sunt crăpaţi, sobele şi hornurile stau să se prăbuşească şi la evaluările lunare făcute de cei de la Exploatarea Minieră şi Prefectură se vede cum pământul se ridică sub colţurile caselor. La casa noastră a început să crape temelia şi podeaua. Am ajuns să pun scoch peste crăpături ca să nu mă pomenesc cu şoareci sau şobolani în casă”, povesteşte Roza Pavel. Conform evaluărilor făcute de specialiştii care au generat fenomenul de prăbuşire controlată în câmpurile de sonde I şi II din localitate, sătenii din Goruniş, zonă din câmpul III de sonde trebuiau strămutaţi în perioada 2005-2009. Prefectul de Vâlcea din acea perioadă, Anuţa Handolescu identificase chiar şi o zonă în Cartierul Copăcelu în care sătenii loviţi de „blestemul sării” să reînceapă o nouă viaţă. De la prognozele emise de echipa coordonată de profesorul Gheorghe Zamfirescu a trecut aproape un deceniu, iar somnul cu spaime a devenit o constantă pentru localnici.
Somn de iepure şi haine de fugă
Nopţile în satul Goruniş au un stil deja devenit clasic pentru săteni. „La început dormeam cu rândul. Acum ne-am obişnuit să dormim iepureşte şi cu hainele puse lângă pat ca să avem ce pune pe noi dacă trebuie să fugim în toiul nopţii. Nu te obişnuieşti cu vuietul din pământ niciodată. Tot tresărim la fiecare crăpătură şi la trosnetul pereţilor. Ne-am făcut casă aici acum 57 de ani, dar ultimii 10 sunt ani de coşmar. Acum doi ani ne-au spus că au bani pentru construirea a 10 case. Acum mai sunt 7-8 pe lista lor şi am aflat că abia au ajuns la stadiul de contractare al evaluatorului. Dumnezeu ştie când o să vină şi evaluatorul aici, pentru că până acum nu l-a văzut nimeni la faţă”, spune şi Gheorghe Pavel. Pe lista autorităţilor în afară de familiile Pavel mai sunt incluşi şi Dumitru Buşe, Adrian Buşe, Delia Istrate şi Emil Popescu. În discuţiile purtate cu reprezentanţii autorităţilor locale, nimeni nu s-a grăbit să le ofere acestora informaţii privind data la care vor putea opta pentru variantele de despăgubire luate în calcul de Societatea Naţională a Sării.
„Le oferim mai multe variante”
Reprezentantul Companiei Naţionale a Sării Salrom, directorul EM Râmnicu Vâlcea, Marius Tănăsie, susţine că după evaluarea, cele opt familii vor fi puse în postura de a alege din variantele prezentate de companie. „Buget pentru strămutarea acestor persoane există. A fost constituit sub forma provizioanelor în ultimii ani. După ce se va face evaluarea vom face mai multe propuneri. Pot opta, în măsura în care se înscriu în bugetul stabilit de evaluator pentru casă în Râmnicu Vâlcea, în Bucureşti sau oriunde vor dori. De asemenea, se va putea opta şi pentru varianta despăgubirilor în bani. Dacă nu vor accepta aceste forme de despăgubire se va ajunge probabil la un litigiu dus în instanţă. Noi însă dorim să rezolvăm această situaţie pe cale amiabilă. Seismografele instalate în zonă înregistrează unde constante, dar nu putem vorbi de accentuarea acestora. În alte zone din câmpurile III şi IV nu înregistrăm astfel de evenimente”, explică directorul Tănăsie. Cu toate acestea, Salrom deţine licenţa de exploatare pe respectivele câmpuri de sondă până în 2018, iar optica şi programul de dezvoltare a exploatării sării în zonă nu exclude alte strămutări. „Există un studiu de evaluare a riscurilor şi o prognoză privind măsurile ce vor trebui adoptate pe viitor. Nu au deocamdată un caracter oficial. Aşteptăm oficializarea acestui studiu, iar apoi vom putea face publice măsurile ce se impun”, mai spune directorul Marius Tănăsie.
