Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Crinu Popescu taie lemne în Popești. De la delațiune la drujbă

Periodic, Vocea Vâlcii v-a ținut la curent cu activitățile economice și acțiunile ilegale ale cunoscutului delator Crinu Popescu. Am făcut acest lucru nu numai din interes jurnalistic, dar și datorită convingerii că acțiunea necugetată a acestui om, care a dus la arestarea și încarcerarea fostului primar Mircia Gutău, a produs un rău imens orașului, având convingerea că toată acea mascaradă a fost o mârșăvie pusă la cale de Crinu Popescu și susținătorii lui din politicul județean. Acest individ a stopat dezvoltarea orașului Râmnicu Vâlcea. Suntem siguri că Mircia Gutău ar fi finalizat mai rapid proiectele edilitare aflate în derulare, ar fi lansat altele, ar fi dezvoltat orașul. Era limpede că ar fi câștigat la pas alegerile următoare. Nu ar mai fi fost zarva și agitația din Consiliul Local unde era foarte probabil să aibă din nou o majoritate care să-i susțină proiectele. Tot orașul vorbește că în mandatul său lucrurile se mișcau mai repede, se construia mai rapid. Fără intervenția lui Crinu Popescu, nu am fi avut acum situația cu Emilian Frâncu. Pentru că este greu de crezut că Frâncu l-ar fi putut învinge la alegeri. Nici nu s-ar fi încumetat să candideze și rămânea poate și acum unul din cei mai activi parlamentari.

Dumnezeu nu doarme

Indiferent de credința religioasă, oamenii care cred au convingerea că există un echilibru între bine și rău. În toate credințele există prinsă această noțiune de ‘după faptă și răsplată’. Cum toate se plătesc, lui Crinu Popescu nu i-a mers bine deloc. Un imperiu mic economic, pe care îl crease, s-a prăbu șit. De la o stare materială de excepție, a ajuns să își piardă imobilele firmei ROVIMET și apoi și pe cele personale. Adusă inițial în insolvență, apoi executată de finanțe și bănci, asta s-a întâmplat cu firma lui. A atras necazuri și celor de la Banca Transilvania, care au cumpărat un imobil pentru sediu la care primăria avea preemțiune. A fost blestemat și de unii din cei pe care i-a păcălit și le-a vândut, la prețuri exagerate, apartamente în controversatul imobil construit lângă Muzeul Satului, pe teritoriul comunei Bujoreni, cu largul concurs al altui personaj negativ, primarul Alexandru Roșu. În timp, Crinu Popescu și-a pierdut economiile, autoturismele, eleganta vilă de pe malul Lacului din Ostroveni. Nu și-a mai permis să facă pe patronul a sute de croitorese exploatate și nici să stea cu orele pe terasele barurilor scumpe din oraș. A fost anchetat pentru niște file CEC, hulit de unii din foștii salariați și colaboratori, înjurat de cămătari. Așa cum anticipam, oamenii politici, din toate partidele, îl ocoleau, la fel și cei din zona afacerilor. Crinu Popescu era obligat cumva să fugă din Vâlcea. Să încerce să facă ceva în altă parte. Și așa a și făcut.

Exilat într-un sat doljean

În 2010, în Cerăt, un sat dintr-o comună cu acela și nume din județul Dolj, Crinu Popescu înregistrează o nouă firmă. SC COMTUB SRL avea, la înființare, un singur asociat, care era și administrator: Elena Popescu, soția delatorului, cu domiciliul în Râmnicu Vâlcea, strada Lacului nr. 5. În acela și an, Popescu își descrie firma ca o ‘companie tânără care încearcă să se afirme pe piața românească și internațională a produselor rezultate din exploatarea lemnului’, având sediul în Dolj dar punct de lucru în județul Vâlcea. (site-ul de publicitate www.bizoo.ro). Pe mai multe acte, Comtub SRL, J16/1198/2010, CUI 27600961 figurează ca fiind o firmă cu mai puțin de 5 salariați, cu tot cu administrator, care are ca domeniu producerea și comercializarea lemnului de foc, chipsuri (tocătură) lemn, bușteni. Numai că în comuna doljeană nu prea sunt lemne de exploatat. De altfel acolo a fost trecut numai sediul firmei. Sediul pe care, la un moment dat, riscând, Popescu ajunge să-l mute în Vâlcea. În comuna Popești. Schimbă asociații și administratorul. Intră în posesia unor terenuri în suprafață mare, dar împărțite pe loturi mai mici, din jurul gării comunei Popești. Noul sediu al Comtub devine Strada Drumul Gării comuna Popești, județul Vâlcea. Pe terenuri apare o clădire (se pare că există autorizație de construcție), buldozere, tractoare, greider și foarte mult lemn. Comtub era, anul trecut, în căutare de forță de muncă calificată. În căutarea unui drujbist fasonator mecanic, firma dă anunț chiar și pe ejobs.ro, un site de recrutare forță de muncă, unde face o descriere amănunțită a fișei postului, a programului de lucru dar și al societății. ‘Descrierea companiei: Societatea înființată în 2010, având ca obiect de activitate producerea de lemn de foc. Unitatea de producție a lemnului de foc este dotată cu o linie automatizată de tăiere și prelucrare a buștenilor, având o productivitate de 10 m.c. pe oră’.

Activitatea sa nu putea scăpa însă amicilor, dar, mai ales, inamicilor săi din județ. Ne-au sunat mai mulți oameni, care ne-au dat și informații. În cele din urmă, le-am legat cap la cap. Am fost în Popești, am făcut fotografii asupra terenurilor, am discutat cu primarul, secretarul și funcționari publici, am discutat și cu reprezentanți ai Gărzii de Mediu. Am încercat să deslu șim jocurile lui Crinu, convin și fiind că acest om, pentru a se ridica din nou economic, este în stare de aproape orice. Aveam și declarații ale foștilor săi apropiați, care îi șitiau metehnele. Și suficiente motive de suspiciuni. Crinu Popescu a găsit în Popești exact ceea ce îi trebuia unei afaceri de acest gen. Acces și izolare, un primar slab (în acea perioadă în comună era primar Alin Popescu), lume săracă și credulă, un vânzător aflat în situație economică dificilă SC Tunele SA Brașov, care voia să scape de un teren ce nu-i mai folosea, un teren situat în zonă centrală a comunei, cu acces la șiosea și cale ferată dar juridic împărțit în multe bucățele mici ( și mai bine în cazul unor inginerii). În 21 septembrie 2011, Popescu pune mâna juridic pe aceste terenuri achiziționate de firmă. Ulterior firma schimbă și sediul, dar și administratorul. Găsește noi asociați. Cere în mai puțin de o lună 11 certificate de urbanism, menționând că îi sunt necesare la o bancă pentru un credit, dar refuză să le ridice personal și renunță să mai vină după ele atunci când primarul, mirosind ceva, nu dă curs cererii lui Popescu de a i le trimite la un fax.

Pentru cine taie lemne linia automatizată a lui Crinu Popescu în Popești? De unde a avut banii necesari investiției? De ce a înregistrat firma în Dolj? De ce a mutat-o apoi în Popești? Ce inginerii financiare poate face cu terenurile pe care acum se produce lemn de foc? A dat într-adevăr 20 de mii de euro pe acest teren? E mult, este puțin? Cine sunt noii săi asociați și prieteni? Unde exportă ‘brichetele’ produse? Ce taxe plătește primăriei? Ce autorizații are domnul Popescu? Cât de poluantă este această activitate într-o zonă locuită? Iată doar câteva întrebări la care am încercat să răspundem în cadrul investigației noastre jurnalistice. Și răspunsurile vi le vom prezenta vouă, cititorilor noștri, mulți dintre voi păgubiți de un primar foarte bun datorită unui individ controversat, lacom și instabil.

RADU DUMITRESCU