• Nu-i atât de greu dacă suntem uniţi Legea accesului la informaţiile publice oferă fiecărui cetăţean posibilitatea să solicite date şi informaţii privind sursele şi utilizarea banilor publici în primul rând de la instituţiile care impun taxe şi impozite şi care cheltuie aceşti bani sau îi redistribuie către alte instituţii şi organizaţii bugetare. De aceea, este necesară lansarea unui Proiect de constituire a unui Organism Public pentru monitorizarea cheltuielilor public. Primăriile, de exemplu, pot furniza date periodic privind nivelul taxelor colectate faţă de estimările efectuate şi structura cheltuielilor publice efectuate (cât se cheltuieşte cu salarii, utilităţi, investiţii, ajutoare sociale, etc…). Nu trebuie să renunţăm la dorinţa de a transforma lumea în care trăim într-una în care să merite să trăim. Să ne recuperăm ţara de la cei care nu ne lasă să ne bucurăm de o viaţă demnă! În fiecare localitate, cetăţenii se pot organiza, punându-se de acord cu privire la informaţiile şi periodicitatea solicitării informaţiilor de la Consiliile Locale şi Primării. Este necesar să fie analizate toate investiţiile majore ale instituţiei solicitând detalii privind structura detaliată a cheltuielilor ce vor fi efectuate pentru realizarea unei investiţii. De asemenea, este necesar să se analizeze oportunitatea unor investiţii: care dintre investiţii poate produce mai multă bunăstare, care este mai utilă, mai necesară, mai dorită pentru comunitatea locală respectivă? Nu trebuie să-i lăsăm pe cei care conduc să decidă. Încercaţi să vă implicaţi cât mai mult în viaţa comunităţii, dacă doriţi un trai mai bun şi dacă nu mai doriţi ca banii publici să fie cheltuiţi iraţional. Comunitatea trebuie să identifice şi să poată utiliza un spaţiu anume pentru acţiuni civice, adresa la care să poată să se recepţioneze corespondenţa poştală sau electronică, site cu obiective urmărite şi susţinători… etc…
RAUL POP