Colonie Nuci este de departe una dintre cele mai urâte zone urbane din judeţ. Cartierul mahala al Râmnicului a creat probleme tuturor administraţiilor locale, majoritatea primarilor fiind oripilaţi când treceau pe aici în perioada campaniilor electorale. Sub administraţia fostului primar Romeo Rădulescu, zona a devenit şi mai intens populată de ţigani. Familii întregi au fost strămutate aici din zona Kaufland sau Goranu. Au fost repartizate în barăci aparţinând primăriei. Numai că unele barăci nu au canalizare, altele nu au nici apă curentă, locuitorii fiind obligaţi să folosească o pompă situată pe domeniu public, dar care are consumul contorizat de apometru.
RADU DUMITRESCU
radu.dumitrescu@voceavalcii.ro
Multele familii înghesuite în zonă trăiesc mai ales din ajutoare sociale şi alocaţiile copiilor. La alegerile de anul trecut pentru prima dată cineva din acest cartier a ajuns consilier local. Carmen Preda, deşi este în PPDD, a făcut lobby permanent alergând după primarii şi viceprimarii Râmnicului, i-a dus pe aceştia în zonă, s-a rugat de multe ori de cei de la Pieţe Prest sau ADP să îi ofere sprijin. În cele din urmă s-au dat ceva bani pentru reabilitarea grădiniţei şi montarea de termopane, pentru realizarea uni mic loc de joacă la primărie, pentru montarea unor stâlpi de iluminat stradal, coşuri de gunoi, mobilier stradal. Luna viitoare primăria va deschide aici un punct de lucru mixt pentru Poliţia locală şi Poliţia de Proximitate, acesta urmând să funcţioneze într-o mică clădire achiziţionată de primărie de la Distrigaz cu peste 100 de milioane lei vechi şi apoi renovată şi amenajată. S-au mai montat şi două camere de luat vederi stradale (60 milioane lei bucata) în Colonie. Aspectul de mahala, însă, rămâne. În zonă au fost recent şi primarul Ion Gigi Matei şi viceprimarul Eduard Vîrlan. Localnicii le-au arătat acestora facturi pentru apa rece de 4-5 până la 8 milioane pe lună de familie. Multe din familiile de ţigani sunt revoltate pe bună dreptate: „Nu avem apă caldă, nu am mai făcut aici o baie de nu ştiu când, unii nu avem nici canalizare nici grupuri sanitare trebuind să mergem departe pe câmp când avem nevoie, alţii ne spălăm rufele în stradă la pompă. Consumul de acolo este împărţit apoi la toată lumea. Nu înţelegem de ce plătim sume foarte mari şi când suntem plecaţi cu lunile prin ţară şi nu consumăm”.
Problema cu racordările la reţelele de canalizare şi cele de apă este cauzată de faptul că APAVIL nu poate executa la cererile locuitorilor de acolo aceste lucrări, deoarece aceştia nu sunt proprietari. Iar primăria în calitate de proprietar, peste nişte barăci în care chiria este modică, nu are justificare de a face investiţii ce se amortizează greu. Cu toate acestea, Executivul primăriei a înţeles că aceşti oameni au dreptul de a avea condiţiile unui orăşean şi de a plăti un preţ rezonabil pentru consumul de apă. Sperăm să se găsească şi soluţiile adecvate pentru că degeaba încerci să limitezi infracţionalitatea aducând poliţişti şi camere de luat vederi într-o zonă în care populaţia are puţine surse de venit, nu are locuri de muncă dar este tarifată barbar când este vorba despre utilităţi. În Colonie stau însă, de mulţi ani şi familii de români. Acestea sunt exasperate de creşterea constantă a numărului ţiganilor din zonă şi a puradeilor. „Fac mizerie, scandal, unii urinează pe unde apucă că nu au WC-uri, beau, nu lucrează, aruncă gunoaiele la întâmplare, se ceartă. E groaznic. Am fost pe la primărie de mai multe ori să ne plângem. La un moment dat cineva de acolo a spus că ar trebui să fim izolaţi şi închişi cu ziduri aşa cum au făcut autorităţile din Baia Mare”.
N.R. Închiderea familiilor de rromi în spatele zidurilor de beton din oraşul Baia Mare l-a ajutat pe primarul Cătălin Cherecheş să devină cel mai popular politician local al ţării, câştigând 86 la sută din voturile exprimate la alegerile locale din iunie 2012. ) Fără îndoială pentru vechii locuitori din Colonia Nuci aducerea unui număr mare de ţigani din alte zone aici de către primarul Gutău şi apoi de către primarul Rădulescu a însemnat un inconfort. Pentru locuitorii din Râmnic de unde au fost mutaţi rromii gesturile edililor au fost salutare. Nu degeaba un studiu al Comisiei Europene a arătat că unul din patru cetăţeni europeni s-ar simţi inconfortabil având un vecin rrom.