O adresă cu circuit închis a Consiliului Judeţean Vâlcea, ajunsă în mâinile presei, a produs un adevărat cutremur în CJ, dar şi în redacţiile publicaţiilor locale. În fapt, de la Consiliul Judeţean, sub semnătura proaspătului preşedinte interimar Gheorghe Păsat, a plecat o adresă către instituţiile subordonate (cele cu buget redus) prin care conducătorilor li se aducea la cunoştinţă că începând cu data de 2 februarie a.c. anunţurile se vor îndrepta către trei publicaţii de tip cotidian. Este vorba despre Viaţa Vâlcii, Curierul de Vâlcea şi Curierul de Râmnic.
De aici, considerându-se fals că ar fi o discriminare, a început o adevărată vânătoare de vrăjitoare, mai toţi patronii de presă din judeţ dându-se de ceasul morţii să dezlege enigmele hotărârii. Mania persecuţiei a atins cote alarmante, atunci când s-a răspândit zvonul că însuşi liderul PNL deputatul Cristian Buican ar fi ordonat o asemenea măsură, pentru a „termina” presa din Vâlcea (sic!). Este de notorietate faptul că noi, cei de la Vocea Vâlcii, nu l-am ratat niciodată pe Cristian Buican, criticându-l (corect și obiectiv!) ori de câte ori ne-a dat ocazia. Însă, trebuie să-i dăm Cezarului ce este al lui. Omul nu are nici o vină. Nimeni din CJ nu a dorit crearea vreunei discriminări între publicaţiile din judeţul nostru, cu atât mai mult şeful politic al judeţului. Mai mult, prin adresa respectivă s-a dorit ca instituţia Consiliul Județean să colaboreze cu toate cotidienele din judeţ, nu doar cu unul singur, cum se proceda până acum, dat fiind faptul că există foarte multe anunţuri care trebuie să apară de pe o zi pe alta.
Anunţurile trebuie să fie distribuite în mod echitabil între cele trei ziare cotidian amintite, în funcţie de preţurile diferite de publicare. Adresa s-a dorit a fi o facilitate pentru instituţiile subordonate care au buget redus, care nu-şi permit publicarea mai multor anunţuri, iar aceasta nu excludea ca instituţiile să colaboreze cu ce ziar doreau. De asemenea, trebuie precizat că adresa nu a fost transmisă către CET Govora, APAVIL SA, RAJDP sau ADI APA, unităţi „vânate” prioritar pentru încheierea contractelor media. Jurnalistul Eduard Dulăcioiu, care, de asemenea, nu este mare fan Buican sau Păsat, a fost primul care a avut documentul care a stârnit zâzania, însă după o documentare temeinică a realizat că, de fapt, toată treaba este un mare fâs. Dar s-au găsit jurnalişti care să se arate ofuscaţi de adresa respectivă, ba, mai mult, să o mai şi publice, criticând nemeritat conducerea Consiliului Județean. De altfel, din sursele noastre, am aflat că adresa respectivă a ajuns la patronul de la Ziarul de Vâlcea, Tiberiu Pîrnău, via Biblioteca Judeţeană, prin directorul său, Remus Grigorescu iar de aici… felicitările ziarului online național „Criterii”.
În fine, aflat sub presiune, preşedintele interimar Gheorghe Păsat a anulat adresa cu bucluc, deşi ea nu avea nici măcar o tentă discriminatorie. Apreciem deschiderea noului preşedinte al CJ Vâlcea ing. Gheorghe Păsat, ca şi cea a echipei sale de consilieri, privind modul de rezolvare echitabilă a difuzării anunţurilor, amintind că, pe vremea preşedintelui Cîlea, lucrurile erau extrem de simple: publicarea anunţurilor se încredinţa DIRECT unei singure publicaţii locale, fără tam-tam, fără circulare de atenţionare şi, de aici, fără jurnalişti inflamaţi inutil.
Pentru că situaţia difuzării comunicatelor media a devenit iritabilă, pe fondul în care există 27 de ziare locale, cerem noii conduceri a Consiliului Judeţean să solicite tuturor publicaţiilor existente, la încheierea contractelor, facturile de tipărirea ziarelor, numărul de exemplare tipărite, numărul de vizitatori on-line, precum şi numărul cititorilor din judeţ şi a celor din municipiul Rm. Vâlcea – pentru presa de pe Internet. Semnalăm prezenţa unor publicaţii care se tipăresc în 3-5oo de exemplare, nu se află la vânzare la difuzorii de presă din judeţ (se „dăruiesc” sau de împart prin frizerii, magazine şi pieţe!), nu apar şi nu se tipăresc ritmic, au un număr foarte mic de cititori pe Internet, etc. dar au publicitate egală cu a ziarelor tipărite în număr mare de exemplare, apreciate şi citite zilnic sau periodic, după cum le este existenţa declarată. Trebuie să se pună capăt jafului pe care îl fac pseudo-ziariştii care au făcut un mod de a trăi şi a subzista prin falsuri şi înşelăciune publică.