Deputatul Romeo Rădulescu consideră că legea descentralizării trebuie tratată cu mai multă responsabilitate şi profesionalism. Prin intermediul unei declaraţii politice, Rădulescu le propune colegilor parlamentari adoptarea unei poziţii comune în faţa Executivului, pentru a-i cere acestuia să trateze proiectul descentralizării cu mai mult profesionalism şi responsabilitate, această legiferare fiind obligatorie pentru a satisface atragerea cu mai mult succes a fondurilor de coeziune puse la dispoziţie de Comunitatea Europeană în perioada 2014–2020. De asemenea, Romeo Rădulescu îi atrage atenţia premierului Ponta că tehnica tele-ordonanţelor de urgenţă, care caracterizează întreaga sa guvernare, nu poate trece nesancţionată prin instituţiile statului de drept.
Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică, a fost declarat neconstituţional prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 de către Curtea Constituţională a României (CCR).
Această lege a fost adoptată în urma angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comună din data de 19 noiembrie 2013, fiind contestată ulterior la CCR de 70 deputați PDL și PP–DD.
În esenţă, CCR constată că legea nu respectă art. 5, alin. (1) din Legea–Cadru nr. 195/2006, care prevede că „transferul competenţelor este fundamentat pe analize de impact și realizat pe baza unor metodologii specifice și a unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în colaborare cu Ministerul Administrației și Internelor și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”.
Prin urmare, ne aflăm în faţa unei încălcări a dispoziţiilor art. 1, alin. (5) din Constituţie referitoare la obligația de respectare a legilor, căci CCR caracterizează materialele furnizate de Guvern a fi doar o colecţie de documente eterogene prin conţinut, ce vizează informări generale în privinţa problematicii regionalizării și descentralizării.
În plus, reglementarea juridică, supusă Parlamentului spre adoptare cu procedura prevăzută de art. 114, alin. (1) din Constituţie, instituie „de facto” o structură paralelă cu cea a prefecturii la nivelul Consiliilor Judeţene, iar prin transferarea competenţelor către aceasta, de la nivel central la cel local, goleşte de conţinut rolul şi atribuţiile Instituţiei Prefectului în teritoriu.
Mai mult, CCR consideră că Guvernul a transmis nepregătit „Documentul strategic privind măsurile necesare accelerării procesului de regionalizare – descentralizare în România 2013–2016”, fără ca acesta să aibe semnificația juridică a unui studiu sau a unei analize serioase de impact.
De altfel, art. 5, alin. (2) din Legea–Cadru nr. 195/2006 stipulează organizarea de „faze–pilot în vederea testării și evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competențelor pe care le exercită în prezent”, operațiune nerealizată în majoritatea domeniilor propuse reorganizării prin prezenta lege.
De asemenea, art. 9 din Legea–Cadru nr. 195/2006 prevede obligativitatea elaborării unor standarde de cost pentru finanţarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate cât și standarde de calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autoritățile administrației publice locale. Permiteţi-mi să citez din Decizia CCR: „Curtea reține, însă, că în privința domeniilor descentralizate prin prezenta lege nu au fost elaborate astfel de standarde nici măcar la nivel estimativ; or, având în vedere importanță și complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesară să fie realizată anterior adoptării prezentei legi”, mai punctează judecătorii constituționali.