Celebrul avocat Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al OLTCHIM SA Râmnicu Vâlcea, a avut o intervenţie pertinentă la Antena 3, explicând, pe larg, de fapt, ce au reglementat, prin ordonanţă de urgenţă miniştri guvernului Grindeanu.
iată câteva declaraţii:
* Nu sunt absolut deloc de acord cu modul semiclandestin, brigandesc, prin care s-a modificat Codul penal peste noapte prin ordonanță de urgență, deoarece ordonanțele de urgență sunt nu doar un mod de a eluda Parlamentul, ci și o modalitate prin care se încalcă separația puterilor în stat. Greșeala altora (alte modificări ale codurilor prin ordonanțe de urgență – n.r.) nu o justifică pe a ta, ordonanțele sunt un trend urât care trebuie oprit.
* PSD nu are niciun fel de beneficiu din acest demers legislativ, tot programul de guvernare a trecut în umbră. Cel mai neplăcut pentru ei este că prin acest demers i-au scos din anonimat pe opozanții lor.
* Neglijența în serviciu care a fost dezincriminată era o infracțiune care punea foarte multe probleme în practică, probleme de individualizare a pedepsei în special. Acum, neglijența nu mai are caracter punitiv, dar de regulă fapta are și urmări materiale, iar pagubele pot fi recuperate pe calea răspunderii civile delictuale.
* Din păcate, prin această dezincriminare rămâne nereglementat un anume tip de neglijență în serviciu: malpraxisul medical.
* Abuzul în serviciu nu este dezincriminat la art 297 (1), se arată că este infracțiune dacă paguba trece de cele 200 de mii de lei SAU dacă produce o vătămare efectivă a drepturilor sau intereselor legitime.
* Consider că noile prevederi privind denunțul nu vor duce la blocarea cauzelor și a dosarelor pe rol, doar că denunțătorii nu vor mai beneficia de acele facilități de reducere a pedepselor. Denunțul, chiar tardiv, va putea fi folosit ca bază pentru ca procurorul să se sesizeze din oficiu.
* Abuzul în serviciu e un fel de plasă în care se pot prinde tot ce nu se poate proba la alte infracțiuni, ca luarea de mită, delapidarea traficului de influență, luarea și darea de mită cu care este, de obicei, în conexiune. UE a emis de altfel o directivă 343/2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție, în care spune că această infracțiune este insuficient de bine definită.
* La abuzul în serviciu este vorba de o dezincriminare efectivă a activității de reglementare primare (emiterea de legi, acte administrative), dar și în cazul legislației secundare, a regulamentelor de funcționare ale BNR sau ASF, de exemplu, dar și în cazul entităților private. Din păcate, în aceste cazuri regulamentele pot fi de acum oricât de ilegale sau de abuzive.
* Modificarea articolului 269 din Codul penal privind favorizarea infractorului, în sensul că „favorizarea săvârșită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul II nu se pedepseşte“, este o exagerare, deoarece familia unui infractor nu poate fi acuzată de favorizare, dar acum s-a extins de la soți și copil și la cumnat, ceea ce este straniu.