Castrele romane din Defileul Oltului, care fac parte din Limes Alutanus, granița de est a Daciei Romane, vor crea probleme constructorului turc ce va executa tronsonul 2 al Autostrăzii Sibiu – Pitești, între Boița și Cornetu, spun specialiști citați de Adevărul.
Surprizele de care pot avea parte constructorii încep cu „Caput Stenarum” – castrul de la Boița (Sibiu) și continuă cu castrele vâlcene de la Câineni (Pons Vetus), Titeşti, Perișani, Copăceni şi Racoviţa (Praetorium I și Praetorium II) din Racovița.
Pe Lotul II Boița – Cornetu este în derulare în acest moment studiul geotehnic care se va finaliza la începutul anului viitor și pe baza căruia vor fi demarate lucrările de construcție. Până atunci se recoltează probe de pe șantier în urma forărilor demarate prin munții care străjuiesc Valea Oltului.
Următoarele faze necesare proiectării și premergătoare autorizației de construire se referă la descărcarea și diagnosticul arheologic al șantierului, a anunțat coordonatorul de șantier Asocierea MAPPA – CENGIZ, Bogdan Alexandru, într-o prezentare a lucrărilor.
Specialiștii din Vâlcea susțin că e nevoie de sprijinul Ministerului Culturii pentru cercetarea arheologică a urmelor Imperiului Roman de pe Valea Oltului.
„Castrele de la Racovița vor fi afectate de cercetările preventive cu ocazia realizării proiectului autostrăzii. Este nevoie de sprijinul Ministerului Culturii pentru a se efectua cercetarea arheologică în prealabil prin alocare de fonduri”, a recunoscut directorul Direcției Județene de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure.
În nordul județul Vâlcea, în Țara Loviștei, există nenumărate dovezi de locuire a acestei zone din cele mai vechi timpuri. Despre „Calea Mare” sau „drumul bătrânesc al Loviștei” se spune că era mai vechi decât „Calea lui Traian” pe care au trecut armatele romane în drumul lor spre Sarmisegetuza.
Pe aici se circula până să fie construit drumul de pe Valea Oltului, în forma și traseul pe care noi le cunoaștem astăzi, de către austrieci, sub numele de Via Carolina, în secolul al XVIII-lea.
În timp ce „Calea Mare” lega partea nordică a Vâlcii de Curtea de Argeș, „Calea lui Traian” lega aceeași zonă de sudul județului. Viitoarea Autostradă Sibiu – Pitești se suprapune pe un culoar format din aceste drumuri.
La 20 de kilometri depărtare de cel mai cunoscut castru roman din Vâlcea, „Arutela” din Călimănești – Căciulata (singurul reconstituit parțial), în comuna Racovița regăsim ruinele a două castre. Praetorium I și Praetorium II sunt monumente istorice din categoria valorică A, datând din secolele II – III, Epoca Romană.
Potrivit directorului Direcției de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure, au fost construite de soldaţii din „Numerus burgariorum et veredariorum Daciae Inferioris”, o unitate unică în imperiu care se ocupa atât cu paza turnurilor – puncte de supraveghere pe Valea Oltului, cât și cu serviciile poștale. Unul dintre castre a fost distrus în mare parte de apele Oltului.
Un alt castru în Defileul Oltului este cel de la Boița – Sibiu. În „Caput Stenarum” s-au descoperit cărămizi care poartă ştampila Legiunii a XIII-a Gemina şi monedele de la Marc Aureliu. Situat la 1 km depărtare de gura Pasului Turnu Roşu, castrul avea o deosebită importanţă, atât pentru apărarea graniţei Provinciei Dacia Inferior cât şi pentru supravegherea pasului din interiorul arcului carpatic şi a drumului care se bifurca aici.
Între „Pons Vetus” și „Caput Stenarum” se bănuiește că a mai existat un castru – „Poarta lui Traian”, în zona Râu Vadului.
Deși descoperite în urmă cu un secol, și cercetate parțial în urmă cu patru – cinci decenii, nici până astăzi, castrele romane nu au putut fi incluse în circuitele turistice pentru a fi promovate ca atare. Unele sunt fie încă sub pământ, fie distruse de furia naturii sau de mâna omului, ori se confruntă cu probleme de natură juridică.
Autostrada Sibiu – Pitești va lega sudul țării de Transilvania și de frontiera vestică. Tronsonul peste Carpați va avea o lungime de peste 122 de kilometri și va costa 13,56 miliarde de lei (fără TVA), fonduri europene nerambursabile. Reprezintă cel mai ambițios și mai important proiecte de infrastructură rutieră din ultimii 30 de ani din România.