1

“Zilele lui Gigi la puşcărie”

România se confruntă cu grave probleme economice şi sociale. Sistemul de învăţământ, de sănătate, investiţii  şi multe altele, sunt în totală degringoladă şi toate din lipsa banilor. O caracatiţă imensă de corupţi, de hoţi, toţi provenind din rândul foştilor securişti şi activişti comunişti au pus mâna pe ţara asta şi au devalizat-o. Niciun ziar, niciun post radio-tv, nimeni din presă nu se preocupă, în profunzime, de această stare gravă, stare care, în final, ar putea duce la falimentarea ţării. Ba, din contră. Când justiţia (aşa cum este ea, plină de păcătoşi) mai greşeşte şi bagă la închisoare câte un monstru ca Becali, Voicu, Năstase sau alţii ca ei, există segmente ale presei, există cetăţeni care, în numele a nu ştiu ce, îi compătimesc pe nenorociţi.

Hoţii ca Becali, Voicu, Năstase, Voiculescu, generalii de armată care au furat statul prin casele obţinute ilegal, politicienii care stau în vile imense şi plătesc chirie modică, sunt cei care au devalizat bugetul statului şi din cauza lor nu sunt bani la sănătate, învăţământ şi investiţii. Mă întreb, când nu vor mai fi popularizaţi infractorii, mai mult decât valorile? Pentru că, iată, serialul “Zilele lui Gigi la puşcărie” continuă. Am vizionat ziua a opta. Urmează ziua a noua şi următoarele. Posturile TV sunt sigure că serialul va avea audienţă mare. Până când se va plictisi lumea, va continua acest serial cu multe episoade, precum “Tânăr şi neliniştit”.

Justiţia a făcut României un cadou nesperat de mare: a igienizat parlamentul, scăpându-l de cel mai mare deşeu care l-a infectat câteva luni, Gigi Becali. Urmează şi alţii. Vom tot avea motive de bucurie. Regele televiziunilor, cel care a devenit şi a existat datorită televiziunilor, nu-şi putea găsi sfârşitul decât acolo unde a început. Fără îndoială, Gigi Becali a fost cel mai popular personaj de televiziune al ultimilor 20 de ani. Fiecare apariţie a sa atrăgea publicul fascinat de spectacolul pe care acesta îl făcea.  Amestecând credinţa cu înjurăturile, sinceritatea cu ipocrizia, gesticulând, ameninţând sau ţipând, Becali a devenit nelipsit în platourile de televiziune. El este, de fapt, reprezentantul perfect al poporului român. La noi şi imbecilul care trăieşte din ajutor social îl divinizează pe acest individ aflat la apogeu pe scara parvenitismului. În două decenii, să treci de la condiţia de oier la cea de europarlamentar este o sfidare la adresa firescului. Erau necesare, zic eu, într-un stat normal, câteva generaţii care să parcurgă fiecare etapă de trecere de la primitivism la om cu putere de decizie în comisia juridică a parlamentului.

De-a lungul timpului, Gigi Becali şi-a dat frâu liber la gură, înjurând şi jignind, în mod public. Europarlamentar, deputat, finanţatorul Stelei, filantrop, Mihai Viteazul sau Războinicului Luminii, indiferent de funcţia pe care a avut-o, înjurăturile au rămas la fel de virulente. Poporul român ar trebui să fie profund îngrijorat de exemplarele de tip Becali pe care ni le aduc în parlamentul României Crin Antonescu şi Victor Ponta. Ar trebui să le fie ruşine ăstora doi că au acceptat o alianţă cu acest uşor analfabet şi grotesc personaj, limitat mintal, fără educaţie şi pregătire, numai pentru escrocherii. Ar trebui să-i fie ruşine conducerii USL, pentru compasiunea faţă de acest fariseu care se declară mare credincios dar în realitate este o mascotă fanfaroană fără nicio credinţă şi nicio jenă faţă de nimeni, lipsit de bun-simţ şi educaţie, un cioban de joasă altitudine.

Pentru faptele sale, cred că 15 ani de puşcărie şi confiscarea averii dobândite ilegal ar fi la limita unei decizii de bun-simţ. Becali, condamnatul, era membru în comisia juridică a Senatului, adică îl pusese Antonescu pe lup, paznic la oi. Dumnezeule, e ceva putred la noi, de am putut să regresăm în halul ăsta. În timpul comunismului, chiar atunci, repetentul era repetent şi premiantul premiant. Acum repetentul e preşedinte de senat, uşor analfabetul era membru în comisia juridică şi ne dădea lecţii zilnic de la TV, că nu puteam scăpa de el nici măcar mutând canalele, fiind peste tot. Cel mai mare duşman al lui Becali a fost el însuşi, un arogant care a sfidat şi care, cu bani nemunciţi, obţinuţi din bişniţă, şi-a cumpărat fotolii în cele mai înalte instituţii ale statului, neavând însă, pregătirea necesară pentru a accede acolo.

Fanfaronul de Gigi a trăit cu impresia că, având bani “fără număr”, îşi poate permite să jignească, să înjure şi să înjosească pe oricine, fără să dea socoteală niciodată. El se dă mare creştin, dar se pare că nu a citit porunca din scriptură care spune că “ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face” şi întreprindea acte de caritate din banii obţinuţi prin păcălirea altor cetăţeni sau prin exploatarea muncii unor angajaţi plătiţi cu salarii de mizerie. Le aduc aminte tuturor mizerabililor care-şi bat joc de muncă şi de viaţa semenilor lor că “orice suiş are şi un coborâş” şi, mai devreme sau mai târziu, fiecare plătim pentru faptele noastre. Le recomand marilor îmbuibaţi care nu-şi mai încap în piele, să-i facă o vizită lui Gigi la Jilava şi să-l întrebe dacă merită să-ţi asumi atâtea riscuri şi blesteme pentru a ajunge în final să faci o vacanţă prelungită în răcoarea unei închisori. Nu credeţi că este un final foarte trist şi înjositor pentru “Războinicul Luminii”?

ROMEO POPESCU




“Zilele lui Gigi la puşcărie”

România se confruntă cu grave probleme economice şi sociale. Sistemul de învăţământ, de sănătate, investiţii  şi multe altele, sunt în totală degringoladă şi toate din lipsa banilor. O caracatiţă imensă de corupţi, de hoţi, toţi provenind din rândul foştilor securişti şi activişti comunişti au pus mâna pe ţara asta şi au devalizat-o. Niciun ziar, niciun post radio-tv, nimeni din presă nu se preocupă, în profunzime, de această stare gravă, stare care, în final, ar putea duce la falimentarea ţării. Ba, din contră. Când justiţia (aşa cum este ea, plină de păcătoşi) mai greşeşte şi bagă la închisoare câte un monstru ca Becali, Voicu, Năstase sau alţii ca ei, există segmente ale presei, există cetăţeni care, în numele a nu ştiu ce, îi compătimesc pe nenorociţi.

Hoţii ca Becali, Voicu, Năstase, Voiculescu, generalii de armată care au furat statul prin casele obţinute ilegal, politicienii care stau în vile imense şi plătesc chirie modică, sunt cei care au devalizat bugetul statului şi din cauza lor nu sunt bani la sănătate, învăţământ şi investiţii. Mă întreb, când nu vor mai fi popularizaţi infractorii, mai mult decât valorile? Pentru că, iată, serialul “Zilele lui Gigi la puşcărie” continuă. Am vizionat ziua a opta. Urmează ziua a noua şi următoarele. Posturile TV sunt sigure că serialul va avea audienţă mare. Până când se va plictisi lumea, va continua acest serial cu multe episoade, precum “Tânăr şi neliniştit”.

Justiţia a făcut României un cadou nesperat de mare: a igienizat parlamentul, scăpându-l de cel mai mare deşeu care l-a infectat câteva luni, Gigi Becali. Urmează şi alţii. Vom tot avea motive de bucurie. Regele televiziunilor, cel care a devenit şi a existat datorită televiziunilor, nu-şi putea găsi sfârşitul decât acolo unde a început. Fără îndoială, Gigi Becali a fost cel mai popular personaj de televiziune al ultimilor 20 de ani. Fiecare apariţie a sa atrăgea publicul fascinat de spectacolul pe care acesta îl făcea.  Amestecând credinţa cu înjurăturile, sinceritatea cu ipocrizia, gesticulând, ameninţând sau ţipând, Becali a devenit nelipsit în platourile de televiziune. El este, de fapt, reprezentantul perfect al poporului român. La noi şi imbecilul care trăieşte din ajutor social îl divinizează pe acest individ aflat la apogeu pe scara parvenitismului. În două decenii, să treci de la condiţia de oier la cea de europarlamentar este o sfidare la adresa firescului. Erau necesare, zic eu, într-un stat normal, câteva generaţii care să parcurgă fiecare etapă de trecere de la primitivism la om cu putere de decizie în comisia juridică a parlamentului.

De-a lungul timpului, Gigi Becali şi-a dat frâu liber la gură, înjurând şi jignind, în mod public. Europarlamentar, deputat, finanţatorul Stelei, filantrop, Mihai Viteazul sau Războinicului Luminii, indiferent de funcţia pe care a avut-o, înjurăturile au rămas la fel de virulente. Poporul român ar trebui să fie profund îngrijorat de exemplarele de tip Becali pe care ni le aduc în parlamentul României Crin Antonescu şi Victor Ponta. Ar trebui să le fie ruşine ăstora doi că au acceptat o alianţă cu acest uşor analfabet şi grotesc personaj, limitat mintal, fără educaţie şi pregătire, numai pentru escrocherii. Ar trebui să-i fie ruşine conducerii USL, pentru compasiunea faţă de acest fariseu care se declară mare credincios dar în realitate este o mascotă fanfaroană fără nicio credinţă şi nicio jenă faţă de nimeni, lipsit de bun-simţ şi educaţie, un cioban de joasă altitudine.

Pentru faptele sale, cred că 15 ani de puşcărie şi confiscarea averii dobândite ilegal ar fi la limita unei decizii de bun-simţ. Becali, condamnatul, era membru în comisia juridică a Senatului, adică îl pusese Antonescu pe lup, paznic la oi. Dumnezeule, e ceva putred la noi, de am putut să regresăm în halul ăsta. În timpul comunismului, chiar atunci, repetentul era repetent şi premiantul premiant. Acum repetentul e preşedinte de senat, uşor analfabetul era membru în comisia juridică şi ne dădea lecţii zilnic de la TV, că nu puteam scăpa de el nici măcar mutând canalele, fiind peste tot. Cel mai mare duşman al lui Becali a fost el însuşi, un arogant care a sfidat şi care, cu bani nemunciţi, obţinuţi din bişniţă, şi-a cumpărat fotolii în cele mai înalte instituţii ale statului, neavând însă, pregătirea necesară pentru a accede acolo.

Fanfaronul de Gigi a trăit cu impresia că, având bani “fără număr”, îşi poate permite să jignească, să înjure şi să înjosească pe oricine, fără să dea socoteală niciodată. El se dă mare creştin, dar se pare că nu a citit porunca din scriptură care spune că “ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face” şi întreprindea acte de caritate din banii obţinuţi prin păcălirea altor cetăţeni sau prin exploatarea muncii unor angajaţi plătiţi cu salarii de mizerie. Le aduc aminte tuturor mizerabililor care-şi bat joc de muncă şi de viaţa semenilor lor că “orice suiş are şi un coborâş” şi, mai devreme sau mai târziu, fiecare plătim pentru faptele noastre. Le recomand marilor îmbuibaţi care nu-şi mai încap în piele, să-i facă o vizită lui Gigi la Jilava şi să-l întrebe dacă merită să-ţi asumi atâtea riscuri şi blesteme pentru a ajunge în final să faci o vacanţă prelungită în răcoarea unei închisori. Nu credeţi că este un final foarte trist şi înjositor pentru “Războinicul Luminii”?

ROMEO POPESCU




Crinu Popescu taie lemne în Popești. De la delațiune la drujbă

Periodic, Vocea Vâlcii v-a ținut la curent cu activitățile economice și acțiunile ilegale ale cunoscutului delator Crinu Popescu. Am făcut acest lucru nu numai din interes jurnalistic, dar și datorită convingerii că acțiunea necugetată a acestui om, care a dus la arestarea și încarcerarea fostului primar Mircia Gutău, a produs un rău imens orașului, având convingerea că toată acea mascaradă a fost o mârșăvie pusă la cale de Crinu Popescu și susținătorii lui din politicul județean. Acest individ a stopat dezvoltarea orașului Râmnicu Vâlcea. Suntem siguri că Mircia Gutău ar fi finalizat mai rapid proiectele edilitare aflate în derulare, ar fi lansat altele, ar fi dezvoltat orașul. Era limpede că ar fi câștigat la pas alegerile următoare. Nu ar mai fi fost zarva și agitația din Consiliul Local unde era foarte probabil să aibă din nou o majoritate care să-i susțină proiectele. Tot orașul vorbește că în mandatul său lucrurile se mișcau mai repede, se construia mai rapid. Fără intervenția lui Crinu Popescu, nu am fi avut acum situația cu Emilian Frâncu. Pentru că este greu de crezut că Frâncu l-ar fi putut învinge la alegeri. Nici nu s-ar fi încumetat să candideze și rămânea poate și acum unul din cei mai activi parlamentari.

Dumnezeu nu doarme

Indiferent de credința religioasă, oamenii care cred au convingerea că există un echilibru între bine și rău. În toate credințele există prinsă această noțiune de ‘după faptă și răsplată’. Cum toate se plătesc, lui Crinu Popescu nu i-a mers bine deloc. Un imperiu mic economic, pe care îl crease, s-a prăbu șit. De la o stare materială de excepție, a ajuns să își piardă imobilele firmei ROVIMET și apoi și pe cele personale. Adusă inițial în insolvență, apoi executată de finanțe și bănci, asta s-a întâmplat cu firma lui. A atras necazuri și celor de la Banca Transilvania, care au cumpărat un imobil pentru sediu la care primăria avea preemțiune. A fost blestemat și de unii din cei pe care i-a păcălit și le-a vândut, la prețuri exagerate, apartamente în controversatul imobil construit lângă Muzeul Satului, pe teritoriul comunei Bujoreni, cu largul concurs al altui personaj negativ, primarul Alexandru Roșu. În timp, Crinu Popescu și-a pierdut economiile, autoturismele, eleganta vilă de pe malul Lacului din Ostroveni. Nu și-a mai permis să facă pe patronul a sute de croitorese exploatate și nici să stea cu orele pe terasele barurilor scumpe din oraș. A fost anchetat pentru niște file CEC, hulit de unii din foștii salariați și colaboratori, înjurat de cămătari. Așa cum anticipam, oamenii politici, din toate partidele, îl ocoleau, la fel și cei din zona afacerilor. Crinu Popescu era obligat cumva să fugă din Vâlcea. Să încerce să facă ceva în altă parte. Și așa a și făcut.

Exilat într-un sat doljean

În 2010, în Cerăt, un sat dintr-o comună cu acela și nume din județul Dolj, Crinu Popescu înregistrează o nouă firmă. SC COMTUB SRL avea, la înființare, un singur asociat, care era și administrator: Elena Popescu, soția delatorului, cu domiciliul în Râmnicu Vâlcea, strada Lacului nr. 5. În acela și an, Popescu își descrie firma ca o ‘companie tânără care încearcă să se afirme pe piața românească și internațională a produselor rezultate din exploatarea lemnului’, având sediul în Dolj dar punct de lucru în județul Vâlcea. (site-ul de publicitate www.bizoo.ro). Pe mai multe acte, Comtub SRL, J16/1198/2010, CUI 27600961 figurează ca fiind o firmă cu mai puțin de 5 salariați, cu tot cu administrator, care are ca domeniu producerea și comercializarea lemnului de foc, chipsuri (tocătură) lemn, bușteni. Numai că în comuna doljeană nu prea sunt lemne de exploatat. De altfel acolo a fost trecut numai sediul firmei. Sediul pe care, la un moment dat, riscând, Popescu ajunge să-l mute în Vâlcea. În comuna Popești. Schimbă asociații și administratorul. Intră în posesia unor terenuri în suprafață mare, dar împărțite pe loturi mai mici, din jurul gării comunei Popești. Noul sediu al Comtub devine Strada Drumul Gării comuna Popești, județul Vâlcea. Pe terenuri apare o clădire (se pare că există autorizație de construcție), buldozere, tractoare, greider și foarte mult lemn. Comtub era, anul trecut, în căutare de forță de muncă calificată. În căutarea unui drujbist fasonator mecanic, firma dă anunț chiar și pe ejobs.ro, un site de recrutare forță de muncă, unde face o descriere amănunțită a fișei postului, a programului de lucru dar și al societății. ‘Descrierea companiei: Societatea înființată în 2010, având ca obiect de activitate producerea de lemn de foc. Unitatea de producție a lemnului de foc este dotată cu o linie automatizată de tăiere și prelucrare a buștenilor, având o productivitate de 10 m.c. pe oră’.

Activitatea sa nu putea scăpa însă amicilor, dar, mai ales, inamicilor săi din județ. Ne-au sunat mai mulți oameni, care ne-au dat și informații. În cele din urmă, le-am legat cap la cap. Am fost în Popești, am făcut fotografii asupra terenurilor, am discutat cu primarul, secretarul și funcționari publici, am discutat și cu reprezentanți ai Gărzii de Mediu. Am încercat să deslu șim jocurile lui Crinu, convin și fiind că acest om, pentru a se ridica din nou economic, este în stare de aproape orice. Aveam și declarații ale foștilor săi apropiați, care îi șitiau metehnele. Și suficiente motive de suspiciuni. Crinu Popescu a găsit în Popești exact ceea ce îi trebuia unei afaceri de acest gen. Acces și izolare, un primar slab (în acea perioadă în comună era primar Alin Popescu), lume săracă și credulă, un vânzător aflat în situație economică dificilă SC Tunele SA Brașov, care voia să scape de un teren ce nu-i mai folosea, un teren situat în zonă centrală a comunei, cu acces la șiosea și cale ferată dar juridic împărțit în multe bucățele mici ( și mai bine în cazul unor inginerii). În 21 septembrie 2011, Popescu pune mâna juridic pe aceste terenuri achiziționate de firmă. Ulterior firma schimbă și sediul, dar și administratorul. Găsește noi asociați. Cere în mai puțin de o lună 11 certificate de urbanism, menționând că îi sunt necesare la o bancă pentru un credit, dar refuză să le ridice personal și renunță să mai vină după ele atunci când primarul, mirosind ceva, nu dă curs cererii lui Popescu de a i le trimite la un fax.

Pentru cine taie lemne linia automatizată a lui Crinu Popescu în Popești? De unde a avut banii necesari investiției? De ce a înregistrat firma în Dolj? De ce a mutat-o apoi în Popești? Ce inginerii financiare poate face cu terenurile pe care acum se produce lemn de foc? A dat într-adevăr 20 de mii de euro pe acest teren? E mult, este puțin? Cine sunt noii săi asociați și prieteni? Unde exportă ‘brichetele’ produse? Ce taxe plătește primăriei? Ce autorizații are domnul Popescu? Cât de poluantă este această activitate într-o zonă locuită? Iată doar câteva întrebări la care am încercat să răspundem în cadrul investigației noastre jurnalistice. Și răspunsurile vi le vom prezenta vouă, cititorilor noștri, mulți dintre voi păgubiți de un primar foarte bun datorită unui individ controversat, lacom și instabil.

RADU DUMITRESCU




Săptămâna pe scurt – de la lume adunate

– Județul nostru a avut un sistem de organizare bine pus la punct în Casele de Copii Orfani  devenite Centre de Plasament – Becali reprezintă visul tuturor trântorilor și infractorilor din țară – Am semnalat de mai multe ori că în județ sute de cadre didactice fac meditații șicolare obținând venituri bune din această activitate, venituri nedeclarate fiscului – Nu credeam că la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean se poate întâmpla așa ceva – Iată că încet, dar sigur Europa distruge agricultura din România – Medicamentele au devenit produse de larg consum – În taximetria din Râmnicu Vâlcea continuă să domnească haosul – De când USL-ul a subjugat Justiția, au început NUP-urile baștanilor incriminați prin Codul Penal

– Județul nostru a avut un sistem de organizare bine pus la punct în Casele de Copii Orfani  devenite Centre de Plasament. Directori competenți, profesori dedicați educației, pedagogi exigenți dar cu suflet mare care au contribuit la formarea unor tineri. Cunoaștem multe exemple de tineri crescuți aici, abandonați de părinții lor, care au învățat, au urmat studii universitare, au ajuns să lucreze în administrație (cazul Mihai Ghebrea) sau chiar să devină patroni ai unor firme reu șite, cum este cazul tânărului Andrei Paulin, care a ajuns să dețină mai multe site-uri pe care le-a înființat la începutul internetului și să aibă propria lui afacere de succes. Din păcate, la aceste Centre, în ultima perioadă, lucrurile s-au schimbat. Tinerii sunt nesupravegheați și lăsați să umble aiurea prin oraș. Chiulesc de la șicoală, cerșesc, fură, lucrează la negru, în loc să învețe. La intrare în Piața din Ostroveni, zi de zi, se află prezent un grup de fugari dintr-un Centru de Plasament. Au ajuns spaima celor din piață și a clienților. Stau toată ziua la cer șit și furat. Fumează, consumă alcool, vorbesc urât, scuipă pe jos, fac mizerie. Nimeni nu ia vreo măsură. „Nici poliția nu are ce ne face  “ a strigat unul din ei, negricios, care pare șieful „găștii . Oare?

– Becali reprezintă visul tuturor trântorilor și infractorilor din țară. Toți vor să fie ca Gigi Becali, să umble cu atâția bani cash. Dar nu uitați că a cerut banii înapoi bisericii, după ce anunțase cu tam-tam că o sponsorizează. Nu uitați că a spus că nu-i place imnul României… marele patriot și Mihai Viteazul de Pipera… Becali a înjurat, la propriu, pe oricine s-a interpus în afacerile  lui și și-a trimis propria armată să-i recupereze ma șina. Încredere în instituțiile statului, în justiție? Ioc! După care ajunge în Comisia juridică a Parlamentului. Comisia juridică, băi nea badea Cârțan.. ăsta care are o liniuță la studii? Voi, care vă dați că-l susțineți pe Becali, dacă mâine ar sărăci, l-ați uita instant. A creat doar non valori, ceea ce și este: un om care scuipă unde linge, și invers, linge unde a scuipat/înjurat.

– Am semnalat de mai multe ori că în județ sute de cadre didactice fac meditații șicolare obținând venituri bune din această activitate, venituri nedeclarate fiscului. Cel mai grav este însă când acești pseudo profesori fac discriminări la clasele la care predau între elevii care fac meditații extrașcolare cu ei și cei care nu fac. Trecem peste faptul că este imoral să îți meditezi pe bani proprii elevi pe care ar trebui să-i înveți carte în timpul orelor de curs când ești plătit de stat pentru așa ceva, dar să le mai și dai acestora zece, iar celor care nu au posibilități să-i șiuntezi este strigător la cer. Nouă așa ni se pare. Nu avem dreptate domnule profesor Lazăr, de la Colegiul Lahovari? Mai bine ați ie și la pensie înainte să-i faceți necazuri directorului Drugan. Vă atenționăm că sunt părinți exasperați de tacticile dumneavoastră și, aceștia, deja, au discutat cu procurorii.

– Crin Antonescu, președintele Senatului, merge într-o vizită la un spital de nebuni. Vede că nu prea este băgat în seamă și se apropie de unul dintre pacienți și-l întreabă: – Știi cine sunt? Pacientul se uită lung la el și răspunde sincer: – Nu. Ușor enervat, Crin Antonescu îl repede: – Sunt viitorul președinte al României. – Nu-i problemă, te vindecă doctorii, și eu când am venit aici credeam că sunt Napoleon.

– Nu bănuiam că la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean se poate întâmpla așa ceva. Un tânăr și-a dus la Urgențe, într-una din nopțile trecute, soția însărcinată care se simțea rău. Cei de acolo i-au spus însă că dacă nu a venit cu ambulanța înseamnă că nu e ceva urgent. Tânărul și-a blestemat inițiativa de a chema un taxi pentru a nu apela la Ambulanța plătită din bani publici. Drept urmare, a trecut cu soția peste drum într-o benzinărie și a chemat Salvarea. Ambulanța a venit și a trecut-o pe bolnavă strada, la Spital. Acum pacienta este un caz urgent și este tratată ca atare.

Hai să facem pân ™diseară o Mișcare Populară!

Adunăm de un ™se poate numai oameni de valoare,

Care, fără să crâcnească, fac ce spune Șefu ™ Mare.

Cine e cu Nașu ™n suflet, credincios, slugă plecată,

E binevenit, desigur, și recompensat, al ™dată.

Ne vor vota doi la sută, însă nu-i nici o problemă,

Șeful Mare are pile și ne bagă el în schemă.

– Iată că încet, dar sigur, Europa distruge agricultura din România, sub privirile neputincioase ale unor politicieni incapabili să ia vreo măsură. De și suntem siguri că nu există consilier, primar, deputat, senator sau ministru care să nu prefere să consume ro și sănătoase de grădină în locul celor modificate genetic, care nu au niciun gust, sau usturoi românesc de țară, sănătos, cu gust de usturoi în locul celui mare, alb și frumos dar fără gust, din import, se pare că atât usturoiul cât și ro șile românești vor dispărea de pe piață. Spre satisfacția celor care ne vor o colonie de consum, a importatorilor și a marilor producători de produse alimentare de rahat. Măcar județul nostru al cărui președinte este un doctor în agricultură ar trebui să stimuleze producția autohtonă, a produselor noastre. S-ar putea merge până acolo încât administrațiile locale să scutească total de impozite pe cei care vor continua să cultive soiurile românești și să păstreze semințele acestora.

– Medicamentele au devenit produse de larg consum. Reclamele de pe posturile de televiziune împing populația, alături de medici inconștienți și corupți, la un consum nefiresc de medicamente. Majoritatea importate. Populația trebuie să se opună acestui sistem, să încerce să se trateze de multe ori pe cale naturistă, să se fortifice consumând legume și fructe de la țară, vitaminizate, miere de albine, usturoi autohton, ceaiuri medicinale și să apeleze cât mai rar la produsele farmaceutice și numai în cazuri grave.

– În taximetria din Râmnicu Vâlcea continuă să domnească haosul. Sute de oameni care lucrează peste 12 ore pe zi, fără concedii medicale, au cărți de muncă pe salariu minim și pe două sau patru ore de muncă zilnic. Deci contribuie foarte puțin la fondul de pensii și de asigurări de sănătate față de venituri. Acești taximetriști vor avea pensii de nimic la vârsta de pensionare și își deteriorează starea de sănătate. Totul datorită unor autorități incompetente care nu găsesc mijloacele de a pune ordine în taximetrie și de a stopa abuzurile unora care dețin autoturismele, licențele și care se îmbogățesc pe munca acestor amărâți.

– De când USL-ul a subjugat Justiția, au început NUP-urile baștanilor incriminați prin Codul Penal. Deloc surprinzător. Iată un caz recent: de și a semnat că nu a fost colaborator al Securității, s-a dat NUP și pentru Dan Voiculescu. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte au decis neînceperea urmăririi penale în dosarul în care fostul senator Dan Voiculescu a fost acuzat de fals în declarații, pentru că la alegerile din 2004 și 2008 nu și-a asumat calitatea de fost colaborator al Securității. Ei au soluționat favorabil dosarul turnătorului Felix prin prescrierea faptelor. Au tergiversat cauza aflată în anchetă la Parchet, de a trecut și termenul de sancționare. S-a prescris fapta, precum puiul care a zburat cu ața. Vor urma o suită de nup-uri asezonate faliei de risc parlamentarial național. Dar aceste nup-uri nu mai au rezonanța de altă dată: suficient să ne marcheze foamea și să găsim un colț de mândrie refulată. În fond cine-i Voiculescu? Sau Antonescu, Ponta și restul de câștigători eterni? Niște politruci notorii, nici măcar oameni nu-i poți numi, prizonieri pe viață ai jocului absurd cu puterea vremelnică. Rămâne să vedem/simțim/caracterizăm noi dreptatea care este numai pentru dulăi!

– Facturile de la utilități au ajuns să crească din ce în ce mai mult. Ele ascund de multe ori „taxe  și „servicii  greu controlabile sau absurde. În Ostroveni, la un bloc turn, locatarii au ajuns să achite 11 milioane de lei vechi (pe o scară de imobil) pentru ¦ epurarea apei. Dacă aduni taxele pe apa de ploaie, canalizare și epurare vei constata cu uimire că ele sunt mai mari decât contravaloarea apei pe care de fapt se consumă. Apă care este și ea din ce în ce mai scumpă.

– Un cititor al ziarului nostru ne-a comunicat că poate dovedi cu martori și fotografii că există în Vâlcea călugărițe care renunță uneori la haina monahală pentru a deveni cliente ale unor ¦ discoteci. Nu ne-ar mira să fie adevărat și oricum păcatul de a dansa ni se pare mai mic decât acela de a omorî copii pe trecerile de pietoni (vă reamintiți de călugărița ucigașă iertată de judecători!) sau de a rămâne gravidă în timp ce declari că ești măritată cu Dumnezeu.

– Pataliputra




Edi Vîrlan, cel de-al doilea viceprimar

Din nou, liberalul Gheorghe Ioniţă şi-a înaintat demisia din funcţia de viceprimar al Primăriei Râmnicu Vâlcea, urmând ca locul său să fie ocupat de alt liberal în cel mai scurt timp. Viceprimarul Gheorghe Ioniţă susţine că, din punctul său de vedere, la Primăria Râmnicului a „ars” o etapă, reuşind să implementeze toate proiectele cuprinse în Programul de Dezvoltare Urbană Integrată. “Am stat mult să analizez această problemă şi identificasem trei soluţii: să îmi continui munca în primărie; să muncesc din aceeaşi funcţie cu program redus sau să îmi dau demisia. Am revenit asupra deciziei din luna aprilie de amânare a demisiei, îmi reduc activitatea la primărie şi mă întorc în cercetare, la «prima dragoste». La ICSI am un proiect care iese din faza de laborator şi va intra în cercetare, urmând să fie aplicat în câteva luni la Cernavodă. Cred că voi fi mai util primăriei din exterior decât din interior”, a apreciat Gheorghe Ioniţă.

Panduraşu, Vîrlan sau Boban

Toţi trei sunt apropiaţi ai primarului suspendat Emilian Frâncu, însă numai unul are şanse reale de a ajunge viceprimar. Adrian Panduraşu nu s-a arătat interesat de competiţie, rămânând astfel doar Vîrlan şi Boban. La şedinţa din seara zilei de miercuri, 29 mai a.c., liberalii au avut de ales între cei doi consilieri locali. Cea de-a doua demisie a lui Gheorghe Ioniţă, aşteptată de altfel, îi pune din nou în dificultate pe liderii PNL Rm. Vâlcea. Prin lăsarea locului liber, se declanşează din nou lupta pentru Putere. Aşadar, propunerile liberalilor Eduard Vîrlan şi Liviu Boban. Mari şanse a avut de la început consilierul local Eduard Vîrlan, fiind susţinut de oameni din ambele tabere. S-a trecut la vot şi, deşi lupta a fost strânsă, a câştigat Vîrlan cu scorul de 13 la 10. „Au fost două nominalizări. Eduard Vîrlan consider că este cea mai bună opţiune a noastră în acest moment. Are experienţă în administraţie, este agreat şi poate face faţă cu brio responsabilităţii de viceprimar. Numai că vorbeşte mai mult decât va face treaba.” – ne-a declarat un liberal cu ştate vechi.

MAGDA POPESCU




Edi Vîrlan, cel de-al doilea viceprimar

Din nou, liberalul Gheorghe Ioniţă şi-a înaintat demisia din funcţia de viceprimar al Primăriei Râmnicu Vâlcea, urmând ca locul său să fie ocupat de alt liberal în cel mai scurt timp. Viceprimarul Gheorghe Ioniţă susţine că, din punctul său de vedere, la Primăria Râmnicului a „ars” o etapă, reuşind să implementeze toate proiectele cuprinse în Programul de Dezvoltare Urbană Integrată. “Am stat mult să analizez această problemă şi identificasem trei soluţii: să îmi continui munca în primărie; să muncesc din aceeaşi funcţie cu program redus sau să îmi dau demisia. Am revenit asupra deciziei din luna aprilie de amânare a demisiei, îmi reduc activitatea la primărie şi mă întorc în cercetare, la «prima dragoste». La ICSI am un proiect care iese din faza de laborator şi va intra în cercetare, urmând să fie aplicat în câteva luni la Cernavodă. Cred că voi fi mai util primăriei din exterior decât din interior”, a apreciat Gheorghe Ioniţă.

Panduraşu, Vîrlan sau Boban

Toţi trei sunt apropiaţi ai primarului suspendat Emilian Frâncu, însă numai unul are şanse reale de a ajunge viceprimar. Adrian Panduraşu nu s-a arătat interesat de competiţie, rămânând astfel doar Vîrlan şi Boban. La şedinţa din seara zilei de miercuri, 29 mai a.c., liberalii au avut de ales între cei doi consilieri locali. Cea de-a doua demisie a lui Gheorghe Ioniţă, aşteptată de altfel, îi pune din nou în dificultate pe liderii PNL Rm. Vâlcea. Prin lăsarea locului liber, se declanşează din nou lupta pentru Putere. Aşadar, propunerile liberalilor Eduard Vîrlan şi Liviu Boban. Mari şanse a avut de la început consilierul local Eduard Vîrlan, fiind susţinut de oameni din ambele tabere. S-a trecut la vot şi, deşi lupta a fost strânsă, a câştigat Vîrlan cu scorul de 13 la 10. „Au fost două nominalizări. Eduard Vîrlan consider că este cea mai bună opţiune a noastră în acest moment. Are experienţă în administraţie, este agreat şi poate face faţă cu brio responsabilităţii de viceprimar. Numai că vorbeşte mai mult decât va face treaba.” – ne-a declarat un liberal cu ştate vechi.

MAGDA POPESCU




” Președintele Camerei de Comerț a României este un derbedeu”

Bătălia dintre președintele Camerei de Comerț Vâlcea, Valentin Cismaru, și președintele Camerei de Comerț a României, Mihail Vlasov, devine din ce în ce mai ” sângeroasă” . După cum bine se șitie, conflictul dintre cei doi a început încă de anul trecut, când vâlceanul nostru a făcut o serie de acuzații, alături de alți colegi din alte județe, la adresa actualului președinte al Camerei Centrale (CCIR), Mihail Vlasov, susținând că acesta din urmă a folosit sume mari de bani în interes personal, și că a falimentat firmele la care CCIR e acționar. Ca urmare, la începutul lunii martie 2013, Vlasov a trecut la maziliri, el ” scăpând” , prin excluderea din sistem, de cei ce i se împotriveau, printre care, evident, se află și președintele Camerei de Comerț Vâlcea, Valentin Cismaru. Așa a început un adevărat război al declarațiilor, bătăliile dându-se în mass-media, dar și în instanță. La o ultimă întâlnire cu presa din Vâlcea, Cismaru a făcut o serie de acuzații incendiare la adresa lui Vlasov, făcându-l derbedeu și susținând că joacă banii la ruletă. ” Ca să vă spun pe șileau, președintele Camerei de Comerț a României este un derbedeu și este un om care joacă mult la ruletă. Asta e viața, uneori nu șitii pe cine să promovezi și nu șitii niciodată cine trebuie să ajungă în față. Sperăm că se va rezolva, de și nu facem nimic în acest punct de vedere și nu facem nimic din punctul de vedere al Camerei. El a trimis niște scrisori la prefect și la președintele Consiliului Județean Vâlcea prin care spunea că suntem dizolvați, că nu mai putem să facem nimic. Din păcate, el nu poate să facă nimic pentru că activitatea noastră nu a fost afectată cu nimic în privința colaborării cu firmele din Vâlcea. Am fost dezafiliați, dar suntem independenți și e mai bine așa ” „a declarat președintele Camerei de Comerț Vâlcea, Valentin Cismaru. Vlasov a împrumutat bani de la cămătari pentru a-i cheltui la jocurile de noroc În ultima perioadă, tot mai multe informații incredibile ies la suprafață, informații care scot în evidență caracterul președintelui Camerei de Comerț a României, Mihail Vlasov. Din câte se pare, acesta ar fi devenit clientul unor clanuri de cămătari, de la care ar fi împrumutat sume imense de bani pe care i-a cheltuit la jocurile de noroc. Dobânzile cerute de cămătari se ridicau la 10% pe zi, însă Vlasov se pare că nu a avut nicio jenă să cheltuiască într-o singură seară peste 2 milioane de euro la ruletă. Ziariștii centrali au reu șit să și dovedească mania pentru jocurile de noroc a președintelui Camerei de Comerț a României, redând stenogramele unor convorbiri telefonice dintre cămătarul Gheorghe Stan, zis Bulgaru, și un anume U.N., primul fiind informat că Vlasov ar fi ajuns în cazino și că ar avea nevoie de bani.  În schimb, președintele Camerei de Comerț a dat o singură dată o declarație ziariștilor în legătură cu pasiunea sa pentru jocurile de noroc, recunoscând că este un împătimit al cazinourilor. ” Am jucat și joc… Mă mai întâlnesc uneori cu câțiva prieteni și jucăm poker englezesc sau american. Am câștigat odată, la cazino, într-o oră, peste o sută de milioane de lei. E drept că am și pierdut apoi câteva sute de milioane. Jocurile acestea țin de o anumită stare, de adrenalină. Îmi aduc aminte că eram student, jucam poker și pierdeam bursa, banii pe care-i primeam de acasă și mai și împrumutam și pierdeam totul. Mă trezeam astfel cu mâinile în buzunar și, neavând bani să merg cu tramvaiul, mergeam pe jos sau făceam blatul. Dar o luam de la capăt” – a mărturisit Vlasov. Vlasov este avocat de profesie, dar a avut dintotdeauna legături strânse și cu politica, fiind un personaj extrem de influent. Tatăl celebrei creatoare de modă Ingrid Vlasov a fost ” dat în gât” de unul dintre capii lumii interlope în timpul unor audieri la Parchet, interlopul demascând pasiunea lui Vlasov pentru jocurile de noroc. CLAUDIA STANCIU




” Președintele Camerei de Comerț a României este un derbedeu”

Bătălia dintre președintele Camerei de Comerț Vâlcea, Valentin Cismaru, și președintele Camerei de Comerț a României, Mihail Vlasov, devine din ce în ce mai ” sângeroasă” . După cum bine se șitie, conflictul dintre cei doi a început încă de anul trecut, când vâlceanul nostru a făcut o serie de acuzații, alături de alți colegi din alte județe, la adresa actualului președinte al Camerei Centrale (CCIR), Mihail Vlasov, susținând că acesta din urmă a folosit sume mari de bani în interes personal, și că a falimentat firmele la care CCIR e acționar. Ca urmare, la începutul lunii martie 2013, Vlasov a trecut la maziliri, el ” scăpând” , prin excluderea din sistem, de cei ce i se împotriveau, printre care, evident, se află și președintele Camerei de Comerț Vâlcea, Valentin Cismaru. Așa a început un adevărat război al declarațiilor, bătăliile dându-se în mass-media, dar și în instanță. La o ultimă întâlnire cu presa din Vâlcea, Cismaru a făcut o serie de acuzații incendiare la adresa lui Vlasov, făcându-l derbedeu și susținând că joacă banii la ruletă. ” Ca să vă spun pe șileau, președintele Camerei de Comerț a României este un derbedeu și este un om care joacă mult la ruletă. Asta e viața, uneori nu șitii pe cine să promovezi și nu șitii niciodată cine trebuie să ajungă în față. Sperăm că se va rezolva, de și nu facem nimic în acest punct de vedere și nu facem nimic din punctul de vedere al Camerei. El a trimis niște scrisori la prefect și la președintele Consiliului Județean Vâlcea prin care spunea că suntem dizolvați, că nu mai putem să facem nimic. Din păcate, el nu poate să facă nimic pentru că activitatea noastră nu a fost afectată cu nimic în privința colaborării cu firmele din Vâlcea. Am fost dezafiliați, dar suntem independenți și e mai bine așa ” „a declarat președintele Camerei de Comerț Vâlcea, Valentin Cismaru. Vlasov a împrumutat bani de la cămătari pentru a-i cheltui la jocurile de noroc În ultima perioadă, tot mai multe informații incredibile ies la suprafață, informații care scot în evidență caracterul președintelui Camerei de Comerț a României, Mihail Vlasov. Din câte se pare, acesta ar fi devenit clientul unor clanuri de cămătari, de la care ar fi împrumutat sume imense de bani pe care i-a cheltuit la jocurile de noroc. Dobânzile cerute de cămătari se ridicau la 10% pe zi, însă Vlasov se pare că nu a avut nicio jenă să cheltuiască într-o singură seară peste 2 milioane de euro la ruletă. Ziariștii centrali au reu șit să și dovedească mania pentru jocurile de noroc a președintelui Camerei de Comerț a României, redând stenogramele unor convorbiri telefonice dintre cămătarul Gheorghe Stan, zis Bulgaru, și un anume U.N., primul fiind informat că Vlasov ar fi ajuns în cazino și că ar avea nevoie de bani.  În schimb, președintele Camerei de Comerț a dat o singură dată o declarație ziariștilor în legătură cu pasiunea sa pentru jocurile de noroc, recunoscând că este un împătimit al cazinourilor. ” Am jucat și joc… Mă mai întâlnesc uneori cu câțiva prieteni și jucăm poker englezesc sau american. Am câștigat odată, la cazino, într-o oră, peste o sută de milioane de lei. E drept că am și pierdut apoi câteva sute de milioane. Jocurile acestea țin de o anumită stare, de adrenalină. Îmi aduc aminte că eram student, jucam poker și pierdeam bursa, banii pe care-i primeam de acasă și mai și împrumutam și pierdeam totul. Mă trezeam astfel cu mâinile în buzunar și, neavând bani să merg cu tramvaiul, mergeam pe jos sau făceam blatul. Dar o luam de la capăt” – a mărturisit Vlasov. Vlasov este avocat de profesie, dar a avut dintotdeauna legături strânse și cu politica, fiind un personaj extrem de influent. Tatăl celebrei creatoare de modă Ingrid Vlasov a fost ” dat în gât” de unul dintre capii lumii interlope în timpul unor audieri la Parchet, interlopul demascând pasiunea lui Vlasov pentru jocurile de noroc. CLAUDIA STANCIU




Victor Giosan, un liberal care spune lucrurilor pe nume

CONVINGERE. Victor Giosan este unul din puţinii liberali autohtoni pentru care vâlcenii au un respect deosebit. Marginalizat de multe ori de colegii săi din PNL Vâlcea pentru francheţea cu care le spune adevărul în faţă, Victor Giosan a ştiut să-şi păstreze calmul şi eleganţa, demonstrând că este un politician versat. În cadrul unui interviu acordat redactorilor Vocea Vâlcii, Victor Giosan a mărturisit că este tentat să preia funcţia de preşedinte al PNL Rm. Vâlcea, după ce Emilian Frâncu a fost arestat, doar pentru a creşte valoarea liberalilor din Râmnic şi a încerca să salveze partidul de la un dezastru. Mai mult, distinsul liberal a vorbit şi despre viitoarea regionalizare şi despre perspectivele judeţului Vâlcea în acest context.

• Rep.: Se vehiculează, de luni bune, diferite variante ale proiectului de regionalizare. Există divergenţe între partidele aflate la guvernare pe această temă şi nici până acum nu s-a ajuns la un acord. Care credeţi că ar fi cea mai bună variantă pentru Vâlcea şi când se preconizează a se pune în practică?

• Victor Giosan: Îmi este, pe de o parte, destul de greu să vă răspund, din mai multe motive. În primul rând, acum aproximativ o lună de zile, am fost invitat să fac parte din grupul academic al Consiliului Consultativ pentru Regionalizare – CONREG şi consider că nu este ferm pentru mine să intru în astfel de discuţii. Cu toate acestea, trebuie să vă spun că, din păcate, discuţiile de până acum au avut loc numai referitor la hărţile regiunilor şi la capitalele de regiuni. În opinia mea, o discuţie mult mai importantă ar fi despre funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească aceste regiuni, sursele de venituri care să acopere aceste funcţii, relaţiile instituţionale cu autorităţile locale şi echilibrul instituţional de la nivelul regiunii. Din nefericire, aşa cum spuneam, toate aceste discuţii nu prea au avut loc. Ce vă mai pot spune despre CONREG este că a produs vreo două rapoarte despre cum să fie împărţite regiunile. Aceste rapoarte au ajuns la concluzia care se ştia dinainte şi aceea este că varianta cea mai fezabilă este să transformăm actualele regiuni de dezvoltare regională în regiuni. Nu trebuie să deschidem Cutia Pandorei, discutând despre remodificarea limitelor acestor regiuni, a numărului  de regiuni din multe motive, nu numai din cauza discuţiei cu o regiune autonomă cu o majoritate maghiară. La CONREG s-au primit tot felul de propuneri care încearcă să mărească numărul de regiuni, pentru a satisface anumite preferinţe locale. Este această spaimă că toate se vor întâmpla numai în capitala regiunii şi restul judeţelor vor rămâne mai puţin dezvoltate. Părerea mea este că sunt încă două probleme care ar trebui discutate, dar din motive de fezabilitate politică nu vor fi luate în calcul. În primul rând este vorba despre consolidarea sau reducerea numărului de comune, fiind una din marile probleme ale administraţiei locale româneşti. În al doilea rând, a doua problemă şi mai delicată este faptul că în nicio ţară sub 40 de milioane de locuitori nu există trei niveluri de autoritate locală aleasă. Discuţia ar fi trebuit să fie dacă România, cu 19 milioane de locuitori, îşi permite un sistem cu trei niveluri subnaţionale de administraţie. Dar, sigur, aşa cum spuneam, discuţia nu are nicio şansă pentru că este imposibil din punct de vedere politic să desfiinţezi consiliile judeţene, preşedinţii de Consilii Judeţene fiind coloana vertebrală a ambelor partide din USL.

În ceea ce priveşte strict judeţul Vâlcea, în opinia mea, este într-o situaţie în care nu poate emite pretenţii să construiască o regiune în jurul ei. Este adevărat că, dacă facem o hartă a fluxurilor economice şi a forţei de muncă, Vâlcea este mult mai conectată la Argeş sau Sibiu. Aşa că, probabil, o împărţire mai puţin fezabilă politică ar fi fost să avem 15-16 regiuni, ci să nu mai avem judeţe.

• Rep.: Cu toate acestea, părerile liderilor USL de la Vâlcea sunt împărţite. Dacă Ion Cîlea optează pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia, Cristian Buican îşi doreşte ca Vâlcea să se apropie de Ardeal. Credeţi că vor ajunge la un consens?

• V.G.: Decizia cred că se va lua la Bucureşti şi părerea mea este că s-a luat deja. PNL va fi foarte greu să vina cu altă hartă. Am văzut o propunere făcută de un centru academic de la Cluj cu 19 regiuni, în care Vâlcea era alături de Argeş, iar capitala era la Piteşti. Numai că, în această propunere erau desfiinţate Consiliile Judeţene şi niciodată partidele nu vor fi de acord cu acest lucru.

• Rep.: Are şanse judeţul Vâlcea să fie centru regional măcar în 3-4 domenii/instituţii? Care credeţi că ar fi acestea?

• V.G.: Asta se discută şi nu s-a luat nicio decizie până acum. Îmi e greu să cred că regiunile vor fi împărţite, managementul va fi foarte dificil. Ce s-a convenit la Tulcea este, în general, ca regiunile să primească atribuţii pe dezvoltare şi autorităţile locale – de nivel 1 şi judeţene – nivel 2, să primească atribuţii de furnizare de servicii de administrare. Planul este să se descentralizeze, în acest an, tot ce se poate descentraliza, să se adopte Constituţia României şi legislaţia cadru a regiunii şi apoi, în cursul anului 2014, regiunile să se formeze din punct de vedere funcţional pe baza legislaţiei adoptate până la sfârşitul anului 2013.

Arestarea lui Emilian Frâncu, în viziunea unui coleg de partid  

• Rep.: Ce părere aveţi despre arestarea, pentru luare de mită, a primarului Râmnicului, Emilian Frâncu?

• V.G.: Este o situaţie foarte complicată, delicată pentru PNL, pe care partidul trebuie să o administreze cu grijă. Sigur, este problema personală a domnului Frâncu, este o cale pe care dânsul a ales-o şi nu am ce comenta. Fiecare îşi alege drumul în viaţă şi valorile. Din punct de vedere politic este foarte complicat pentru PNL. Am înţeles că ieri s-a mai adăugat o problemă de genul acesta, fiind vorba de trimiterea în judecată a domnului Crăpătureanu. Mă rog, în acest caz nu s-a întâmplat infracţiunea la Vâlcea, dar domnul Crăpătureanu este un produs politic vâlcean şi, în special, al PNL.

• Rep.: Credeţi că imaginea şi prestigiul partidului la Vâlcea au fost pătate de nefericitul eveniment?

• V.G.: Sigur că este afectată cu toate că vedeţi, pe undeva situaţia este puţin nedreaptă. În alte situaţii de acest gen, şi la Mircia Gutău şi la Adrian Năstase, nu a pus nimeni sub semnul întrebării partidul ca atare, ci au fost considerate, în cel mai bun caz, probleme personale. În cazul lui Emilian Frâncu şi al PNL-ului, constat în presa locală o extrapolare peste tot partidul. Sunt absolut convins că PNL-ul, chiar şi la Vâlcea, nu este mai corupt decât alte partide locale. Însă, pot să vă spun, şi am spus-o de multe ori, că această problemă a corupţiei, a selecţiei negative în partide, este o problemă veche valabilă pentru toate partidele şi, de aceea, ele trebuie să o abordeze cu seriozitate. PNL-ul este în situaţia în care cred că trebuie să ia anumite decizii, pentru că, suntem mai afectaţi decât PSD-ul, pesediştii având şi ei condamnaţii lor. Numai că PSD are o anumită disciplină internă, are anumite mecanisme prin care reuşeşte să se detaşeze pe şest de cazurile de corupţie. La PNL nu este aşa şi, de aceea, cred că a venit momentul ca PNL-ul să decidă cum doreşte să stabilească structurile interne şi pe ce valori să fie evaluaţi cei care doresc să ocupe funcţii în partid.

• Rep.: Credeţi că prima măsură ce ar trebui luată în PNL Vâlcea ar fi excluderea domnului Emilian Frâncu din partid?

• V.G.: Potrivit statutului excluderea apare numai în momentul unei condamnări definitive. Aici depinde foarte mult de atitudinea dânsului şi de cât doreşte să îşi ajute partidul sau nu. Este o decizie care îi aparţine domnului Frâncu, dacă dânsul consideră că actuala situaţie afectează imaginea partidului sau nu. Îmi este foarte greu să vorbesc despre acest subiect pentru că am fost tovarăşi politici 15 ani de zile, am candidat în echipa dânsului de fiecare dată şi când a câştigat şi când a pierdut. De aceea, pentru mine este un subiect trist.

• Rep.: Cum se mai poate redresa PNL la Rm. Vâlcea pentru că mulţi consideră că liberalii au pierdut teren în faţa PSD-ului? Şi ce părere aveţi de atitudinea consilierilor locali PNL de după arestarea primarului Frâncu?

• V.G.: Vă pot spune un lucru: există o tendinţă descrescătoare în calitatea şi impactul electoral al organizaţiei de la Rm. Vâlcea. Daca vă amintiţi, în 2004, când a candidat domnul Zamfirescu, am obţinut cel mai bun rezultat electoral din toate timpurile democratice. Momentul cel mai dramatic al PNL-ului din Râmnic a fost preluarea organizaţiei de Ion Nicolae şi, de acolo, calitatea organizaţiei a descrescut semnificativ. Şi, acest lucru, îmi pare rău că trebuie să spun asta, se vede şi în calitatea propunerilor pentru consilierii locali şi în 2008 şi în 2012.

Ce se poate face? Se pot deschide uşile partidului către persoane cu valoare profesională şi intelectuală superioară. Trebuie să căutăm oameni de valoare şi asta înseamnă să oferim altceva râmnicenilor. Va fi extrem de greu pentru că, din păcate, în ultimii ani, partidul s-a ferit de discuţii pe probleme doctrinare sau despre viitorul liberalismului la Vâlcea. Conducerea partidului a fost obsedată, atunci când a venit la putere, de redistribuire de funcţii, ori această obsesie a redistribuirii de funcţii şi această preocupare numai pentru acest subiect a condus la orientarea cadrelor partidului în acest domeniu. Şi a mai condus la un lucru: lumea intră în PNL ca să ocupe o funcţie, nu intră pentru nişte valori, pentru un program sau să facă ceva pentru comunitatea din care face parte.

• Rep.:  Vă mai regăsiţi în actualul PNL?

V.G.: Cu greu şi asta pentru că am mulţi prieteni în PNL. Dar, trebuie să recunosc că am o problemă de câţiva ani, în special de anul trecut, cu întreaga politică a PNL. Paradoxal, mă simt mai bine în PNL din Vâlcea decât în PNL central. Eu am o poziţie aparte, una critică şi mi-am exprimat-o şi anul trecut printr-o scrisoare şi s-a confirmat.

Gânduri pentru preşedinţia PNL Rm. Vâlcea

• Rep.: Se vehicula în ultima perioadă că, în cazul unor alegeri parţiale la Primăria Râmnicului, dvs. sunteţi unul din potenţialii candidaţi ai PNL. Cât de adevărate sunt aceste zvonuri?

• V.G.: Nu mi-am exprimat dorinţa în acest sens şi, până la urmă, nu s-a luat absolut nicio decizie. Pot fi considerate zvonuri acum, pentru că nu s-a luat nicio decizie. În principiu, pot să vă spun că nu sunt interesat să candidez pentru acest post.

• Rep: Dar postul de preşedinte al PNL Rm. Vâlcea v-ar interesa?

• V.G.: Asta este una din dilemele mele. Ca să pot schimba în sensul propriilor idei, trebuie să te implici. Problema mea personală este că am un tip de activitate care mă obligă să circul foarte mult şi să stau foarte puţin timp în Rm. Vâlcea. Atunci, îmi este foarte greu să candidez şi să fiu preşedinte doar cu numele. Dar, este o problemă la care mă gândesc în continuare.

• Rep.: Ce părere aveţi despre recentele excluderi din PNL?

• V.G.: Absolut nefericite! Nu vreau să comentez mai mult, iar la congres am votat atât contra statutului, cât şi împotriva listei domnului Antonescu. Îi cunosc personal pe domnul Chiliman şi pe Vlad Moisescu şi nu cred că, dincolo de divergenţe, trebuiau excluşi. Sunt de părere că forţa unui partid constă tocmai în capacitatea de  a permite nu numai un dialog intern autentic, ci şi poziţii interne diferite. Întotdeauna există o opinie majoritară şi una minoritară. Atunci când opinia majoritară ajunge la guvernare şi apoi pierde alegerile, în toate partidele politice consolidate, în perioada de opoziţie, opinia minoritară preia conducerea, dar este deja pregătită. Ori, la noi acum, se fac un fel de radere a opiniilor diferite. Este adevărat că domnul Chiliman s-a exprimat mai dur decât ar fi fost cazul, dar eu în general sunt adversarul oricărei excluderi pe criteriul de delict de opinie. Sunt ferm convins că acest lucru nu se face bine.

CLAUDIA STANCIU




Victor Giosan, un liberal care spune lucrurilor pe nume

CONVINGERE. Victor Giosan este unul din puţinii liberali autohtoni pentru care vâlcenii au un respect deosebit. Marginalizat de multe ori de colegii săi din PNL Vâlcea pentru francheţea cu care le spune adevărul în faţă, Victor Giosan a ştiut să-şi păstreze calmul şi eleganţa, demonstrând că este un politician versat. În cadrul unui interviu acordat redactorilor Vocea Vâlcii, Victor Giosan a mărturisit că este tentat să preia funcţia de preşedinte al PNL Rm. Vâlcea, după ce Emilian Frâncu a fost arestat, doar pentru a creşte valoarea liberalilor din Râmnic şi a încerca să salveze partidul de la un dezastru. Mai mult, distinsul liberal a vorbit şi despre viitoarea regionalizare şi despre perspectivele judeţului Vâlcea în acest context.

• Rep.: Se vehiculează, de luni bune, diferite variante ale proiectului de regionalizare. Există divergenţe între partidele aflate la guvernare pe această temă şi nici până acum nu s-a ajuns la un acord. Care credeţi că ar fi cea mai bună variantă pentru Vâlcea şi când se preconizează a se pune în practică?

• Victor Giosan: Îmi este, pe de o parte, destul de greu să vă răspund, din mai multe motive. În primul rând, acum aproximativ o lună de zile, am fost invitat să fac parte din grupul academic al Consiliului Consultativ pentru Regionalizare – CONREG şi consider că nu este ferm pentru mine să intru în astfel de discuţii. Cu toate acestea, trebuie să vă spun că, din păcate, discuţiile de până acum au avut loc numai referitor la hărţile regiunilor şi la capitalele de regiuni. În opinia mea, o discuţie mult mai importantă ar fi despre funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească aceste regiuni, sursele de venituri care să acopere aceste funcţii, relaţiile instituţionale cu autorităţile locale şi echilibrul instituţional de la nivelul regiunii. Din nefericire, aşa cum spuneam, toate aceste discuţii nu prea au avut loc. Ce vă mai pot spune despre CONREG este că a produs vreo două rapoarte despre cum să fie împărţite regiunile. Aceste rapoarte au ajuns la concluzia care se ştia dinainte şi aceea este că varianta cea mai fezabilă este să transformăm actualele regiuni de dezvoltare regională în regiuni. Nu trebuie să deschidem Cutia Pandorei, discutând despre remodificarea limitelor acestor regiuni, a numărului  de regiuni din multe motive, nu numai din cauza discuţiei cu o regiune autonomă cu o majoritate maghiară. La CONREG s-au primit tot felul de propuneri care încearcă să mărească numărul de regiuni, pentru a satisface anumite preferinţe locale. Este această spaimă că toate se vor întâmpla numai în capitala regiunii şi restul judeţelor vor rămâne mai puţin dezvoltate. Părerea mea este că sunt încă două probleme care ar trebui discutate, dar din motive de fezabilitate politică nu vor fi luate în calcul. În primul rând este vorba despre consolidarea sau reducerea numărului de comune, fiind una din marile probleme ale administraţiei locale româneşti. În al doilea rând, a doua problemă şi mai delicată este faptul că în nicio ţară sub 40 de milioane de locuitori nu există trei niveluri de autoritate locală aleasă. Discuţia ar fi trebuit să fie dacă România, cu 19 milioane de locuitori, îşi permite un sistem cu trei niveluri subnaţionale de administraţie. Dar, sigur, aşa cum spuneam, discuţia nu are nicio şansă pentru că este imposibil din punct de vedere politic să desfiinţezi consiliile judeţene, preşedinţii de Consilii Judeţene fiind coloana vertebrală a ambelor partide din USL.

În ceea ce priveşte strict judeţul Vâlcea, în opinia mea, este într-o situaţie în care nu poate emite pretenţii să construiască o regiune în jurul ei. Este adevărat că, dacă facem o hartă a fluxurilor economice şi a forţei de muncă, Vâlcea este mult mai conectată la Argeş sau Sibiu. Aşa că, probabil, o împărţire mai puţin fezabilă politică ar fi fost să avem 15-16 regiuni, ci să nu mai avem judeţe.

• Rep.: Cu toate acestea, părerile liderilor USL de la Vâlcea sunt împărţite. Dacă Ion Cîlea optează pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia, Cristian Buican îşi doreşte ca Vâlcea să se apropie de Ardeal. Credeţi că vor ajunge la un consens?

• V.G.: Decizia cred că se va lua la Bucureşti şi părerea mea este că s-a luat deja. PNL va fi foarte greu să vina cu altă hartă. Am văzut o propunere făcută de un centru academic de la Cluj cu 19 regiuni, în care Vâlcea era alături de Argeş, iar capitala era la Piteşti. Numai că, în această propunere erau desfiinţate Consiliile Judeţene şi niciodată partidele nu vor fi de acord cu acest lucru.

• Rep.: Are şanse judeţul Vâlcea să fie centru regional măcar în 3-4 domenii/instituţii? Care credeţi că ar fi acestea?

• V.G.: Asta se discută şi nu s-a luat nicio decizie până acum. Îmi e greu să cred că regiunile vor fi împărţite, managementul va fi foarte dificil. Ce s-a convenit la Tulcea este, în general, ca regiunile să primească atribuţii pe dezvoltare şi autorităţile locale – de nivel 1 şi judeţene – nivel 2, să primească atribuţii de furnizare de servicii de administrare. Planul este să se descentralizeze, în acest an, tot ce se poate descentraliza, să se adopte Constituţia României şi legislaţia cadru a regiunii şi apoi, în cursul anului 2014, regiunile să se formeze din punct de vedere funcţional pe baza legislaţiei adoptate până la sfârşitul anului 2013.

Arestarea lui Emilian Frâncu, în viziunea unui coleg de partid  

• Rep.: Ce părere aveţi despre arestarea, pentru luare de mită, a primarului Râmnicului, Emilian Frâncu?

• V.G.: Este o situaţie foarte complicată, delicată pentru PNL, pe care partidul trebuie să o administreze cu grijă. Sigur, este problema personală a domnului Frâncu, este o cale pe care dânsul a ales-o şi nu am ce comenta. Fiecare îşi alege drumul în viaţă şi valorile. Din punct de vedere politic este foarte complicat pentru PNL. Am înţeles că ieri s-a mai adăugat o problemă de genul acesta, fiind vorba de trimiterea în judecată a domnului Crăpătureanu. Mă rog, în acest caz nu s-a întâmplat infracţiunea la Vâlcea, dar domnul Crăpătureanu este un produs politic vâlcean şi, în special, al PNL.

• Rep.: Credeţi că imaginea şi prestigiul partidului la Vâlcea au fost pătate de nefericitul eveniment?

• V.G.: Sigur că este afectată cu toate că vedeţi, pe undeva situaţia este puţin nedreaptă. În alte situaţii de acest gen, şi la Mircia Gutău şi la Adrian Năstase, nu a pus nimeni sub semnul întrebării partidul ca atare, ci au fost considerate, în cel mai bun caz, probleme personale. În cazul lui Emilian Frâncu şi al PNL-ului, constat în presa locală o extrapolare peste tot partidul. Sunt absolut convins că PNL-ul, chiar şi la Vâlcea, nu este mai corupt decât alte partide locale. Însă, pot să vă spun, şi am spus-o de multe ori, că această problemă a corupţiei, a selecţiei negative în partide, este o problemă veche valabilă pentru toate partidele şi, de aceea, ele trebuie să o abordeze cu seriozitate. PNL-ul este în situaţia în care cred că trebuie să ia anumite decizii, pentru că, suntem mai afectaţi decât PSD-ul, pesediştii având şi ei condamnaţii lor. Numai că PSD are o anumită disciplină internă, are anumite mecanisme prin care reuşeşte să se detaşeze pe şest de cazurile de corupţie. La PNL nu este aşa şi, de aceea, cred că a venit momentul ca PNL-ul să decidă cum doreşte să stabilească structurile interne şi pe ce valori să fie evaluaţi cei care doresc să ocupe funcţii în partid.

• Rep.: Credeţi că prima măsură ce ar trebui luată în PNL Vâlcea ar fi excluderea domnului Emilian Frâncu din partid?

• V.G.: Potrivit statutului excluderea apare numai în momentul unei condamnări definitive. Aici depinde foarte mult de atitudinea dânsului şi de cât doreşte să îşi ajute partidul sau nu. Este o decizie care îi aparţine domnului Frâncu, dacă dânsul consideră că actuala situaţie afectează imaginea partidului sau nu. Îmi este foarte greu să vorbesc despre acest subiect pentru că am fost tovarăşi politici 15 ani de zile, am candidat în echipa dânsului de fiecare dată şi când a câştigat şi când a pierdut. De aceea, pentru mine este un subiect trist.

• Rep.: Cum se mai poate redresa PNL la Rm. Vâlcea pentru că mulţi consideră că liberalii au pierdut teren în faţa PSD-ului? Şi ce părere aveţi de atitudinea consilierilor locali PNL de după arestarea primarului Frâncu?

• V.G.: Vă pot spune un lucru: există o tendinţă descrescătoare în calitatea şi impactul electoral al organizaţiei de la Rm. Vâlcea. Daca vă amintiţi, în 2004, când a candidat domnul Zamfirescu, am obţinut cel mai bun rezultat electoral din toate timpurile democratice. Momentul cel mai dramatic al PNL-ului din Râmnic a fost preluarea organizaţiei de Ion Nicolae şi, de acolo, calitatea organizaţiei a descrescut semnificativ. Şi, acest lucru, îmi pare rău că trebuie să spun asta, se vede şi în calitatea propunerilor pentru consilierii locali şi în 2008 şi în 2012.

Ce se poate face? Se pot deschide uşile partidului către persoane cu valoare profesională şi intelectuală superioară. Trebuie să căutăm oameni de valoare şi asta înseamnă să oferim altceva râmnicenilor. Va fi extrem de greu pentru că, din păcate, în ultimii ani, partidul s-a ferit de discuţii pe probleme doctrinare sau despre viitorul liberalismului la Vâlcea. Conducerea partidului a fost obsedată, atunci când a venit la putere, de redistribuire de funcţii, ori această obsesie a redistribuirii de funcţii şi această preocupare numai pentru acest subiect a condus la orientarea cadrelor partidului în acest domeniu. Şi a mai condus la un lucru: lumea intră în PNL ca să ocupe o funcţie, nu intră pentru nişte valori, pentru un program sau să facă ceva pentru comunitatea din care face parte.

• Rep.:  Vă mai regăsiţi în actualul PNL?

V.G.: Cu greu şi asta pentru că am mulţi prieteni în PNL. Dar, trebuie să recunosc că am o problemă de câţiva ani, în special de anul trecut, cu întreaga politică a PNL. Paradoxal, mă simt mai bine în PNL din Vâlcea decât în PNL central. Eu am o poziţie aparte, una critică şi mi-am exprimat-o şi anul trecut printr-o scrisoare şi s-a confirmat.

Gânduri pentru preşedinţia PNL Rm. Vâlcea

• Rep.: Se vehicula în ultima perioadă că, în cazul unor alegeri parţiale la Primăria Râmnicului, dvs. sunteţi unul din potenţialii candidaţi ai PNL. Cât de adevărate sunt aceste zvonuri?

• V.G.: Nu mi-am exprimat dorinţa în acest sens şi, până la urmă, nu s-a luat absolut nicio decizie. Pot fi considerate zvonuri acum, pentru că nu s-a luat nicio decizie. În principiu, pot să vă spun că nu sunt interesat să candidez pentru acest post.

• Rep: Dar postul de preşedinte al PNL Rm. Vâlcea v-ar interesa?

• V.G.: Asta este una din dilemele mele. Ca să pot schimba în sensul propriilor idei, trebuie să te implici. Problema mea personală este că am un tip de activitate care mă obligă să circul foarte mult şi să stau foarte puţin timp în Rm. Vâlcea. Atunci, îmi este foarte greu să candidez şi să fiu preşedinte doar cu numele. Dar, este o problemă la care mă gândesc în continuare.

• Rep.: Ce părere aveţi despre recentele excluderi din PNL?

• V.G.: Absolut nefericite! Nu vreau să comentez mai mult, iar la congres am votat atât contra statutului, cât şi împotriva listei domnului Antonescu. Îi cunosc personal pe domnul Chiliman şi pe Vlad Moisescu şi nu cred că, dincolo de divergenţe, trebuiau excluşi. Sunt de părere că forţa unui partid constă tocmai în capacitatea de  a permite nu numai un dialog intern autentic, ci şi poziţii interne diferite. Întotdeauna există o opinie majoritară şi una minoritară. Atunci când opinia majoritară ajunge la guvernare şi apoi pierde alegerile, în toate partidele politice consolidate, în perioada de opoziţie, opinia minoritară preia conducerea, dar este deja pregătită. Ori, la noi acum, se fac un fel de radere a opiniilor diferite. Este adevărat că domnul Chiliman s-a exprimat mai dur decât ar fi fost cazul, dar eu în general sunt adversarul oricărei excluderi pe criteriul de delict de opinie. Sunt ferm convins că acest lucru nu se face bine.

CLAUDIA STANCIU